Monthly Archives: iunie 2018

EuropaLibera.org | O ├«ntrebare fireasc─â se impune: de ce Gacikevici, Filat ┼či Platon sunt pedepsi┼úi, pe c├«nd ┼×or e liber ca pas─ârea-n zbor?

ÔÇ×Am ajuns la etapa c├ónd deja am investigat peste 90% din frauda bancar─â!ÔÇŁ, a declarat deun─âzi Adriana Be┼úi┼čor, adjuncta de la Procuratura Anticorup┼úie, cea care a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat.

Frumoas─â ┼či oportun─â declara┼úie, c─âci oamenii se tot ├«ntreab─â, ani de zile, c├«nd oare vor fi recupera┼úi banii ciordi┼úi. Declara┼úia asta nu ne restituie banii, fire┼čte, dar ne creeaz─â iluzia c─â cineva munce┼čte cu acribie pentru recuperarea lor ┼či c─â ├«ntr-o bun─â zi totul va fi OK. Ne bucur─âm c─â munci┼úi, stimabililor! S─â v─â dea Dumnezeu s─ân─âtate ┼či putere! Dar vrem totu┼či s─â v─â mi┼čca┼úi mai repede ┼či vrem rezultate palpabile. Vrem banii care au fost ciordi┼úi! Sper─âm c─â nu a┼úi uitat asta.

Ni s-a explicat c─â oamenii legii au descoperit dou─â grupuri mari de beneficiari: a╚Öa-numitul ÔÇ×Grup GacikeviciÔÇŁ, care ar fi activat ├«n 2007-2012, ┼či ÔÇ×Grupul Filat, Platon, ╚śorÔÇŁ, care ar fi f─âcut bazaconii mai t├órziu, ├«n 2014. Dac─â e a┼ča, o ├«ntrebare fireasc─â se impune: de ce Gacikevici, Filat ┼či Platon sunt pedepsi┼úi, pe c├«nd ┼×or e liber ca pas─ârea-n zbor? Vrem s─â ni se explice pe ├«ndelete care e deosebirea dintre Filat ┼či ┼×or. De ce un reprezentant al grupului de beneficiari e ├«n ├«nchisoare, iar cel─âlalt nu are probleme ┼či cucere┼čte prim─ârii ├«n alegeri?

Deschide.md | Vitalii Portnikov: Dup─â Olimpiada din Soci a fost anexat─â Crimeea. Ce va fi dup─â CM 2018?

Jurnalistul ucrainean Vitalii Portnikov sus╚Ťine c─â prezen╚Ťa echipelor na╚Ťionale de fotbal la Turneul Final din Rusia ar putea fi interpretat ca o solidaritate a Occidentului cu regimul Putin.

Într-un material publicat pe ru.krymr.com, Portnikov se întreabă dacă Crimeea nu este un Afganistan al secolului XXI. Acesta face referire la boicotul Olimpiadei de vară din 1980

desfășurată la Moscova, după ce URSS și-a introdus trupele în Afganistan.

ÔÇ×├Än 1980, toat─â lumea civilizat─â a boicotat Olimpiada de var─â de la Moscova ├«n semn de protest fa╚Ť─â de invadarea Afganistanului de c─âtre trupele sovietice, invazie care poate fi comparat─â cu anexarea Crimeii ╚Öi agresiunii din DonbasÔÇŁ, sus╚Ťine Potrnikov.

Jurnalistul aminte╚Öte c─â URSS ╚Öi-a trimis trupele ├«ntr-o ╚Ťar─â vecin─â la solicitarea conducerii acelei ╚Ť─âri, deoarece ├«ntre Moscova ╚Öi Kabul era semnat un acord de ajutor, dar ├«n Crimeea ╚Öi Donbas Federa╚Ťia Rus─â nu a fost invitat─â.

Vitalii Portnikov ├«l citeaz─â pe scriitorul Mihail ╚śi╚Ökin care a declarat c─â Vladimir Putin a f─âcut abuz de prilejul Olimpiadei de iarn─â de la Sochi.

ÔÇ×Dup─â finalizarea Jocurilor Olimpice de iarn─â de la Sochi, Putin a anexat Crimeea apoi a dezl─ân╚Ťuit r─âzboiul din Donbas. Ce va fi dup─â finala CM 2018?ÔÇŁ, se ├«ntreab─â Vitalii Portnikov.

În opinia jarnalistului, răspunsul la această întrebare va fi principala provocare imediat după finala de pe stadionul Lujniki.

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica Moldova, dup─â o discu┼úie pe care au avut-o ast─âzi la Chi┼čin─âu. Subiectul securit─â┼úii regionale a fost unul prioritar ├«n dialogul celor doi mini┼čtri de Externe.

TEAMO SOINI, ministrul Afacerilor Externe, Finlanda: „Este foarte important ca reglementarea s─â se fac─â pas cu pas, ca s─â mergem ├«n direc┼úia corect─â. ├Än regiunea transnistrean─â sunt dou─â tipuri de trupe ┼či sper─âm ca ├«n contextul negocierilor ┼či cu suportul tuturor partenerilor, situa┼úia care a fost creat─â ├«n 1992 s─â fie dep─â┼čit─â.”

TUDOR ULIANOVSCHI, ministrul Afacerilor Externe ┼či Integr─ârii Europene, Republica Moldova: „Ne-am referit la proiectele de asisten┼ú─â, de a consolida capacit─â┼úile de monitorizare a frontierei dintre Republica Moldova ┼či Ucraina, inclusiv pe segmentul transnistrean. S─â continue lucrul exper┼úilor finlandezi ├«n cadrul misiunii de asisten┼ú─â a UE la frontier─â ┼či de a examina posibilit─â┼úile de a lansa noi proiecte twining care ar fi orientate spre organele ce se ocup─â de aceste subiecte, ├«n special poli┼úia de fronteir─â.”

Deschide.md | Tiraspolul ├«ncalc─â Acordul din 1992. Coloane cu tehnic─â militar─â pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol

Delega╚Ťia R. Moldova la Comisia Unificat─â de Control anun╚Ť─â printr-un comunicat de pres─â c─â Tiraspolul ├«ncalc─â flagrat Acordul din 1992, deoarece pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol direc╚Ťia spre Grigoriopol au fost monitorizate trei coloane cu tehnic─â militar─â a Tiraspolului.

La 14 iunie, ├«n Tighina, componentele Comisiei Unificate de Control (CUC) s-au convocat ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â prezidat─â de delega╚Ťia Republicii Moldova.

Comisa a aprobat numirea unui nou observator militar din partea Republicii Moldova – locotenent-colonelul Ianu╚Ö Mu╚Öet.

Potrivit raportului s─âpt─âm├ónal al Comandamentului Militar ├Äntrunit situa╚Ťia ├«n Zona de Securitate a fost calificat─â ca fiind f─âr─â incidente excep╚Ťionale.

Concomitent, delega╚Ťia Chi╚Öin─âului ╚Öi-a exprimat profunda ├«ngrijorare ├«n leg─âtur─â cu ├«nc─âlcarea flagrant─â a Acordului moldoÔÇôrus din 21 iulie 1992.

├Äncep├ónd cu ora 08:30, pe traseul Tiraspol ÔÇô R├óbni╚Ťa, direc╚Ťia Grigoriopol ÔÇô Dub─âsari, au fost fixate 3 coloane cu tehnic─â militar─â auto ╚Öi blindat─â de diferite tipuri (TAB, DRDM) (posibil ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse), care se deplasau fiind ├«nso╚Ťite de automobilele speciale ale structurilor neconstitu╚Ťionale de mili╚Ťie.

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC ÔÇ×VictoriabankÔÇŁ SA. Cel care a primit gen┼úile cu bani era Veaceslav PlatonÔÇŽÔÇŁ

Consult├ónd zeci de surse ╚Öi sute de pagini de arhiv─â, deschis─â sau secretizat─â ╚Öi mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chi╚Öin─âu, Moscova ╚Öi Kiev, vom pune ├«n premier─â evenimentele cap la cap, pentru a ob┼úine pentru prima dat─â tabloul clar al schemei, cu probe ┼či conexiuni foarte clare. La fel ├«n premier─â absolut─â vom face o expunere detaliat─â a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiec─âruia, cu sume exacte, ├«n comiterea Jafului Secolului. Astfel ne propunem s─â descurc─âm ceea ce au ├«ncurcat serviciile speciale de la Moscova, s─â adun─âm ├«n premier─â, din elementele de puzzle pe care le avem la dispozi╚Ťie, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, s─â descoperim leg─âturile acestui atac cu politicul de la Moscova ┼či Chi╚Öin─âu ╚Öi s─â pornim ├«mpreun─â ├«n c─âutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca ÔÇ×Laundromatul RusescÔÇŁ ┼či ÔÇ×Furtul MiliarduluiÔÇŁ din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt dou─â elemente ale aceleia┼či opera┼úiuni coordonate de la Moscova, av├ónd la baz─â aceia┼či inginerie financiar─â, schema de sp─âlare a banilor pus─â ├«n aplicare de serviciile speciale ruse┼čti prin intermediul lui Veaceslav Platon, av├ónd ca mod de operare dou─â sp─âl─âtorii financiar-bancare la Chi┼čin─âu, coordonate din acela┼či centru de comand─â. ├Än aceast─â investiga┼úie urmeaz─â s─â deconspir─âm ├«mpreun─â schema Miliardomatului rusesc din Moldova, s─â ├«n┼úelegem care au fost scopurile urm─ârite de cei care au elaborat-o, s─â administr─âm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice ┼či extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispozi┼úia noastr─â. Vom analiza ├«mpreun─â modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruse┼čti ┼či acoperit de liderul PLDM de atunci Vlad Filat ╚Öi cum a fost el racolat, ├«mpreun─â cu Ilan Shor ├«n schem─â, dar ┼či cum a fost aleas─â ÔÇ×Banca de EconomiiÔÇŁ ├«n calitate de ┼úint─â principal─â a atacului. Vom vedea ├«mpreun─â cum l─âcomia unor politicieni de la Chi┼čin─âu i-au l─âsat atra┼či ├«ntr-un joc senza┼úional de periculos, cu soarta ┼ú─ârii pe care au condus-o. ├Äntreaga opera╚Ťiune era coordonat─â de FSB ╚Öi se f─âcea pentru falimenarea ╚Ť─ârii ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

├Än consecin┼ú─â, urmeaz─â s─â ├«n┼úelegem de ce opera┼úiunea serviciilor speciale ruse┼čti a escaladat ├«n cel mai mare conflict diplomatic din istoria rela┼úiilor dintre Republica Moldova ┼či Federa┼úia Rus─â ┼či cum serviciile de la Moscova ├«ncearc─â acum cu disperare s─â ┼čtearg─â urmele opera┼úiunii ┼či s─â influen┼úeze investiga┼úiile interna┼úionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei companii interna┼úionale, fiind contractat─â de Banca Na┼úional─â a Moldovei pentru a l─âmuri lucrurile ┼či a ajuta la recuperarea banilor fura┼úi, nu a adus nimic nou ┼či s-a limitat, dup─â ani buni de a┼čteptare, la o simpl─â expunere de evenimente ┼či companii implicate episodic ├«n circuitul banilor, ├«n mare parte deja cunoscute ├«n spa┼úiul public, f─âr─â ├«ns─â a descifra schema ┼či actorii importan┼úi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investiga╚Ťie? De ce a ales s─â se limiteze ├«n a pune gr─âmad─â ni╚Öte companii ╚Öi oameni din mediul de afaceri, f─âr─â ├«ns─â a se aprofunda ├«n deconspirarea schemei ╚Öi a prezenta probe reale, ├«ncerc├ónd s─â induc─â ╚Öi mai multa confuzie ├«n subiectul fraudei ╚Öi sa nu-╚Öi asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, ╚Öi mai grav, unii prim mini╚Ötri de la Chi╚Öin─âu? De ce Kroll s-a temut sa spun─â ceea ce a descoperit ├«nc─â de la primii pa╚Öi ai investiga╚Ťiei, dovezi care indica f─âr─â ├«ndoial─â c─â furtul miliardariului nu este altceva dec├ót o continuare a Laundromatului Rusesc, o sp─âl─âtorie uria╚Ö─â de bani? De ce Kroll s-a temut sa spun─â lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ru┼či, dup─â ce a publicat ini╚Ťial c├óteva elemente, c├ó┼úiva pa┼či timizi spre Adev─âr, prezent├ónd acelea╚Öi companii, implicate at├ót ├«n furtul miliardardului, c├ót ╚Öi ├«n Laundromatul Rusesc? Vom prezenta ├«n ancheta noastr─â leg─âturi ╚Öi probe care vor da r─âspunsuri ╚Öi la aceste ├«ntreb─âri.

Deschide.md | CM2018 // Prima pagin─â a revistei Charlie Hebdo: Putin marcheaz─â cu tancul

Gazeta francez─â de satir─â Charlie Hebdo ╚Öi-a ilustrat prima pagin─â a edi╚Ťiei care va fi publicat─â ├«n ziua deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal din Federa╚Ťia Rus─â cu caricatura pre╚Öedintelui rus Vladimir Putin, care se afl─â ├«ntr-un tanc cu ╚Ťeava spre portar.

Men╚Ťion─âm c─â politicienii din UE au anun╚Ťat anterior c─â nu vor lua parte la deschiderea Campionatului ├«n contextul scandalului otr─âvirii fostului spion rus Serghei Skripal ╚Öi a fiicei sale Iulia.

V─â mai amintim c─â ├«n 2015 redac┼úia revistei Charlie Hebdo din Paris a fost atacat─â, dup─â ce fusese ┼úinta unei serii de amenin┼ú─âri ├«n urma public─ârii unor caricaturi cu profetul Mahomed. ├Än urma atacului au murit 12 persoane. Prima pagin─â a edi┼úiei Charlie Hebdo care a urmat atacului a prezentat un desen cu profetul Mahomed ┼či mesajul: ÔÇ×Totul este iertatÔÇť.

Publica┼úia Charlie Hebdo a fost lansat─â ├«n 1969 ┼či a avut o apari┼úie ne├«ntrerupt─â p├ón─â ├«n 1981. Ulterior apari┼úia a fost suspendat─â, iar, ├«n decembrie 1982, a mai ap─ârut un num─âr al acesteia. ├Än 1992, Charlie Hebdo a re├«nceput s─â apar─â cu regularitate, fiind editat─â de St├ęphane Charbonnier, cunoscut sub numele de Charb, un renumit caricaturist ┼či jurnalist francez. Predecesorii acestuia au fost Fran├žois Cavanna (├«n perioada 1969 – 1981) ┼či Philippe Val (din 1992 p├ón─â ├«n 2009).

mai mult la : deschide.md

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â.┬áUn b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau┬á17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar┬áBC ÔÇ×VictoriabankÔÇŁ SA.┬áCel care a primit gen┼úile cu bani era Veaceslav PlatonÔÇŽÔÇŁ

Consult├ónd zeci de surse ╚Öi sute de pagini de arhiv─â, deschis─â sau secretizat─â ╚Öi mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chi╚Öin─âu, Moscova ╚Öi Kiev, vom pune ├«n premier─â evenimentele cap la cap, pentru a ob┼úine pentru prima dat─â tabloul clar al schemei, cu probe ┼či conexiuni foarte clare. La fel ├«n premier─â absolut─â vom face o expunere detaliat─â a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiec─âruia, cu sume exacte, ├«n comiterea Jafului Secolului. ┬áAstfel ne propunem s─â descurc─âm ceea ce au ├«ncurcat serviciile speciale de la Moscova, s─â adun─âm ├«n premier─â, din elementele de puzzle pe care le avem la dispozi╚Ťie, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, s─â descoperim leg─âturile acestui atac cu politicul de la Moscova ┼či Chi╚Öin─âu ╚Öi s─â pornim ├«mpreun─â ├«n c─âutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca ÔÇ×Laundromatul RusescÔÇŁ ┼či ÔÇ×Furtul MiliarduluiÔÇŁ din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt dou─â elemente ale aceleia┼či opera┼úiuni coordonate de la Moscova, av├ónd la baz─â aceia┼či inginerie financiar─â, schema de sp─âlare a banilor pus─â ├«n aplicare de serviciile speciale ruse┼čti prin intermediul lui Veaceslav Platon, av├ónd ca mod de operare dou─â sp─âl─âtorii financiar-bancare la Chi┼čin─âu, coordonate din acela┼či centru de comand─â. ├Än aceast─â investiga┼úie urmeaz─â s─â deconspir─âm ├«mpreun─â schema┬áMiliardomatului┬árusesc din Moldova, s─â ├«n┼úelegem care au fost scopurile urm─ârite de cei care au elaborat-o, s─â administr─âm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice ┼či extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispozi┼úia noastr─â. Vom analiza ├«mpreun─â modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruse┼čti ┼či acoperit de┬áliderul PLDM de atunci Vlad Filat ╚Öi cum a fost el racolat, ├«mpreun─â cu Ilan Shor┬á├«n schem─â, dar ┼či cum a fost aleas─â ÔÇ×Banca de EconomiiÔÇŁ ├«n calitate de ┼úint─â principal─â a atacului. Vom vedea ├«mpreun─â cum l─âcomia unor politicieni de la Chi┼čin─âu i-au l─âsat atra┼či ├«ntr-un joc senza┼úional de periculos, cu soarta ┼ú─ârii pe care au condus-o. ├Äntreaga opera╚Ťiune era coordonat─â de FSB ╚Öi se f─âcea pentru falimenarea ╚Ť─ârii ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

├Än consecin┼ú─â, urmeaz─â s─â ├«n┼úelegem de ce opera┼úiunea serviciilor speciale ruse┼čti a escaladat ├«n cel mai mare conflict diplomatic din istoria rela┼úiilor dintre Republica Moldova ┼či Federa┼úia Rus─â ┼či cum serviciile de la Moscova ├«ncearc─â acum cu disperare s─â ┼čtearg─â urmele opera┼úiunii ┼či s─â influen┼úeze investiga┼úiile interna┼úionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei┬á companii interna┼úionale, fiind contractat─â de Banca Na┼úional─â a Moldovei pentru a l─âmuri lucrurile ┼či a ajuta la recuperarea banilor fura┼úi, nu a adus nimic nou ┼či s-a limitat, dup─â ani buni de a┼čteptare, la o simpl─â expunere de evenimente ┼či companii implicate episodic ├«n circuitul banilor, ├«n mare parte deja cunoscute ├«n spa┼úiul public, f─âr─â ├«ns─â a descifra schema ┼či actorii importan┼úi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investiga╚Ťie? De ce a ales s─â se limiteze ├«n a pune gr─âmad─â ni╚Öte companii ╚Öi oameni din mediul de afaceri, f─âr─â ├«ns─â a se aprofunda ├«n deconspirarea schemei ╚Öi a prezenta probe reale, ├«ncerc├ónd s─â induc─â ╚Öi mai multa confuzie ├«n subiectul fraudei ╚Öi sa nu-╚Öi asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, ╚Öi mai grav, unii prim mini╚Ötri de la Chi╚Öin─âu? De ce Kroll s-a temut sa spun─â ceea ce a descoperit ├«nc─â de la primii pa╚Öi ai investiga╚Ťiei, dovezi care indica f─âr─â ├«ndoial─â c─â furtul miliardariului nu este altceva dec├ót o continuare a Laundromatului Rusesc, o sp─âl─âtorie uria╚Ö─â de bani? De ce Kroll s-a temut sa spun─â lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ru┼či, dup─â ce a publicat ini╚Ťial c├óteva elemente, c├ó┼úiva pa┼či timizi spre Adev─âr, prezent├ónd acelea╚Öi companii, implicate at├ót ├«n furtul miliardardului, c├ót ╚Öi ├«n Laundromatul Rusesc? Vom prezenta ├«n ancheta noastr─â leg─âturi ╚Öi probe care vor da r─âspunsuri ╚Öi la aceste ├«ntreb─âri.

 

Hello world!

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start writing!

Adevarul.ro | R─âzvan Voncu : M-am ├«n┼čelat, recunosc: micul grup de oligarhi refugia┼úi ├«n Germania de represaliile lui Plahotniuc s-a dovedit mai tare dec├ót Plahotniuc

├Än consecin┼ú─â, Andrei N─âstase (cel sus┼úinut de ÔÇ×refugia┼úiiÔÇť din Germania, care fac leg─âtura ├«ntre UCD-UCS ┼či partidul Maiei Sandu) a c├ó┼čtigat turul al II-lea al alegerilor pentru Prim─âria Chi┼čin─âului.

Nu e grav s─â recuno┼čti c─â ai gre┼čit. E grav s─â persi┼čti ├«n gre┼čeal─â. Sau, recunosc├ónd c─â ai gre┼čit, s─â sari p├órleazul, afirm├ónd deodat─â contrariul celor afirmate mai devreme. Victoria lui Andrei N─âstase, real─â, e o victorie mic─â, ├«n primul r├ónd pentru cei care ar fi trebuit s─â fac─â obiectul principal al dezbaterii electorale: locuitorii Chi┼čin─âului. Un ora┼č extrem de prost administrat, cu grave probleme structurale, care ar fi avut nevoie de un edil competent, cu o larg─â viziune administrativ─â. Cei care l-au v─âzut ├«n public pe noul ales ┼čtiu c─â nu e deloc persoana potrivit─â pentru a conduce, fie ┼či numai un an ┼či ceva, un ora┼č at├ót de mare ┼či cu at├ót de multe probleme. Dimpotriv─â: e un om primitiv, cu idei pu┼úine (dar fixe) ┼či cu un discurs precar din punct de vedere al standardelor democratice. Nici vorb─â de viziune de dezvoltare, nici strop de experien┼ú─â ├«n administra┼úia citadin─â.
M─â tem c─â nici nu e capabil s─â identifice problemele structurale ale Chi┼čin─âului, care nu rezult─â numai din proasta gestiune Chirtoac─â. Ora┼čul a fost tragic deformat, spre a exprima o anumit─â viziune ideologic─â, ├«nc─â din perioada lui Karl Schimdt. Ca s─â nu mai vorbim de epoca sovietic─â, ├«n care fiecare schimbare de „linie a partidului” (de la rusificarea total─â din anii ’50, prin „moldovenismul” din anii ’70, p├ón─â la perestroika gorbaciovist─â) ┼či-a pus amprenta nefast─â asupra ┼úesutului edilitar al urbei de pe B├óc. Problemele – ├«ncep├ónd cu infrastructura stradal─â insuficient─â ┼či termin├ónd cu haosul structural al cartierelor – s-au acumulat ┼či, pe fondul aglomer─ârii popula┼úiei ├«n principalul ora┼č al „republicii”, au devenit cronice. Necesit├ónd, cu alte cuvinte, o real─â viziune urbanistic─â, fonduri considerabile ┼či capacit─â┼úi administrative.
Nici Ion Ceban nu le avea, chiar deloc, dar la Andrei N─âstase absen┼úa lor e agravat─â de primitivism ┼či de caren┼úele de comunicare inter-personal─â. Cei care cred c─â victoria sa este ┼či victoria valorilor europene ori se ├«mbat─â cu ap─â chioar─â, ori n-au habar cum arat─â ┼či cum vorbe┼čte un european. Nici din punct de vedere politic, victoria lui N─âstase nu face lumin─â, ├«n perspectiva alegerilor generale ┼či preziden┼úiale viitoare. Este cea mai str├óns─â victorie ob┼úinut─â vreodat─â de partidele care se declar─â pro-europene ├«n Capital─â. Dac─â Ion Ceban a luat 47,5% ├«n Chi┼čin─âu, „sociali┼čtii” ┼či Dodon ponesc favori┼úi ai celor dou─â scrutinuri care bat la u┼č─â. ┼×i care sunt mult mai importante dec├ót acesta.
├Än nordul rusificat, ├«n G─âg─âuzia la fel de rusificat─â, ┼čansele „pro-europenilor” par minime, ├«n pofida lipsei oric─ârui rezultat al pre┼čedin┼úiei lui Dodon. Iar dac─â, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat la precedentele alegeri, vor fi mobiliza┼úi ┼či transnistrenii, victoria lui N─âstase se va dovedi una, din perspectiva parlamentarelor ┼či preziden┼úialelor, ├á la Pyrus. Iar elita politic─â de la Chi┼čin─âu va converti victoria lui N─âstase ├«ntr-un alt capitol al „pendul─ârii”, ├«ntr-o zon─â gri, ├«ntre Bruxelles ┼či Moscova. Nici ├«ntr-o parte, nici ├«n cealalt─â.

RadioChisinau.md | R. Moldova export─â cele mai multe produse ├«n Rom├ónia ÔÇô de trei ori mai mult dec├ót ├«n Rusia

Republica Moldova a exportat, ├«n primele patru luni ale anului curent, m─ârfuri ├«n valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult dec├ót ├«n lunile ianuarie-aprilie din 2017, arat─â datele Biroului Na╚Ťional de Statistic─â din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

├Än statele Uniunii Europene┬áau fost v├óndute m─ârfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe c├ónd ├«n ╚Ť─ârile CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

╚Üara care cump─âr─â cele mai multe m─ârfuri de peste Prut r─âm├óne Rom├ónia, unde am v├óndut de peste 220,7 milioane de dolari ├«n primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult dec├ót ├«n Federa╚Ťia Rus─â – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci ╚Ť─âri ├«n care R. Moldova a exportat cel mai mult ├«n perioada ianuarie-aprilie 2018:

  • Rom├ónia – 220 728 de milioane de dolari;
  • Italia – 103 927 de milioane de dolari;
  • Germania – 77 518 milioane de dolari;
  • Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
  • Turcia – 38 052 de milioane de dolari.