Category Archives: Stiri

TV8.md | CV-ul ╚Öi averea judec─âtoarei care l-a lipsit pe N─âstase de mandat. So╚Ťul magistratei e ofi╚Ťer SPP. Adrian Nastase „Este o decizie arbitrar─â pentru care aceast─â judec─âtoare TREBUIE s─â fac─â pu╚Öc─ârie”

Judec─âtoarea Rodica Berdilo, cea care cu c├óteva minute ├«n urm─â a luat o hot─âr├óre prin care nu confirm─â legalitatea alegerilor ╚Öi, respectiv, declar─â nevalid mandatul de primar al lui Andrei N─âstase, are o experien╚Ť─â ├«n sistem de doi ani, scrie Ziarul de Gard─â.

Aceasta a fost numit─â ├«n func╚Ťie la 23 mai 2016, prin decretul fostului pre╚Öedinte Nicolae Timofti. Toto atunci a fost repartizat─â s─â activeze la Judec─âtoria Chi╚Öin─âu. La mai numai c├óteva zile de c├ónd a ├«mbr─âcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din func╚Ťie pe perioada afl─ârii ├«n concediu par┼úial pl─âtit pentru ├«ngrijirea copilului p├ón─â la atingerea v├órstei de 3 ani. Magistrata a revenit ├«n func╚Ťie la 21 aprilie 2017, potrivit informa╚Ťiilor de pe magistrat.md.

Din 2012 și până a accede în functia de judecători, Rodica Berdilo a fost asistentă judiciară la fosta Judecătorie Buiucani a mun. Chișinău.

├Än iunie curent, Rodica Berdilo a fost vizat─â ├«ntr-o anchet─â a Centrului de Investiga╚Ťii Jurnalistice, drept magistrata care a f─âcut dreptate pentru doi fo╚Öti procurori care s-au judecat cu statul pentru pensii mai mari. Respectiv, ├«n februarie curent, Berdilo a obligat Casa Na╚Ťional─â de Sigur─âri Sociale s─â recalculeze pensia ex-procurorului Isai S├órcu, care este so╚Ťul judec─âtoarei CSJ Iulia S├órcu ╚Öi a ex-procurorului Gheorghe Nogai.

Potrivit actului de avere pentru 2017, ├«n func╚Ťia de judec─âtoare, Rodica Berdilo a fost remunerat─â cu 133 207 de lei. So╚Ťul magistratei, care este ofi╚Ťer de protec╚Ťie ├«n cadrul Serviciului Protec╚Ťie ╚Öi Paz─â de Stat, a ridicat un salariu de 174 934 de lei.

Pe parcursul anului trecut, la zilele de na╚Öte, sus╚Ťine Berdilo, familia a ob╚Ťinut dona╚Ťii de 21 de mii de lei.

Din 1999, magistrata de╚Ťine ├«n proprietate un apartament de 67,4 metri p─âtra╚Ťi care ar avea o valoare de 251 577 de lei. ├Än 2017, ├«n baza unui contract de investi╚Ťii ├«n construc╚Ťie, familia a intrat ├«n posesia unui apartament de 71 metri p─âtra╚Ťi, care cost─â 395 545 de lei, ╚Öi a unui garaj care cost─â 5 500 de euro.

Familia de╚Ťine un automobil de model Hyundai Elantra fabricat ├«n 2002 ╚Öi cump─ârat ├«n 2014 cu 70 de mii de lei.

În 2017, familia a contractat o datorie de 55 de mii de lei, cu o rată a dobânzii de 10%, pe care trebuie să o întoarcă până în 2020.

Realitatea.net | Andrei Nastase : „Un proxenet a decis sa scuipe pe sufletul acestui popor” ­čśá. Decizie ╚Öoc ! Alegerile din Chi╚Öin─âu, invalidate de instan╚Ť─â

Decizie ╚Öocant─â ├«n Republica Moldov─â: Alegerile din Chi╚Öin─âu, c├ó╚Ötigate de pro-europeanul Andrei N─âstase, au fost invalidate de instan╚Ť─â!

Judecătoria Chișinău NU a validat mandatul de primar al lui Andrei Năstase, informează Realitatea TV. Judecătoria Chișinău nu a validat astăzi mandatul primarului ales al Chișinăului, Andrei Năstase. Astfel, judecătoarea Rodica Berdilă a declarat nevalabile rezultatele alegerilor din 3 iunie curent.

Andrei Nastase „Un proxenet a decis sa scuipe ├«n sufletul acestui popor”.

Primarul ales al Chi╚Öin─âului, Andrei N─âstase, ├«ndeamn─â sus╚Ťin─âtorii s─â nu se dedea provoc─ârilor ╚Öi anun╚Ť─â c─â va contesta decizia Judec─âtoriei Chi╚Öin─âu la Curtea de Apel.

Imediat dup─â pronun╚Ťarea deciziei, N─âstase a acuzat c─â aceasta este ÔÇ×arbitrar─â”, luat─â la comanda lui Vlad Plahotniuc ╚Öi judec─âtoarea ÔÇ×ar trebui s─â fac─â pu╚Öc─ârie”, potrivit ZiarulNational.md.

Mesajul lui Andrei Năstase, noul primar al Chișinăului, la Realitatea TV

Chi╚Öin─âul are primar pro-european dup─â alegerile din 2 iunie. Andrei N─âstase, candidatul Platformei Demnitate ┼či Adev─âr, a c├ó╚Ötigat al doilea tur al alegerilor, cu 52,5% din sufragii. El l-a devansat, astfel, pe candidatul sociali┼čtilor, Ion Cerban.

(la min. 01:22, Andrei Nastase ├«n Direct la emisunea lui Rare┼č Bogdan)

Adevarul.md | Maia Sandu: Justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie ÔťŐ Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostru

Pre┼čedina PAS, Maia Sandu, sus┼úine c─â ÔÇ×justi┼úia controlat─â de Plahotniuc a luat cea mai criminal─â decizie la adresa democra┼úiei din MoldovaÔÇŁ c├ónd a decis mar┼úi, 19 iunie, s─â nu valideze rezultatul alegerilor din Chi┼čin─âu.

Maia Sandu a afirmat, ├«ntr-o postare pe Facebook, c─â justi┼úia ÔÇ×a c─âlcat ├«n picioare op┼úiunea liber─â ┼či democratic─â a cet─â┼úenilorÔÇŁ.
ÔÇ×Ast─âzi ei au scuipat ┼či au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai r─âmas de pre┼ú – votul nostruÔÇŁ, a subliniat Maia Sandu. Potrivit ei, prin decizia repectiv─â,
ÔÇ×Plahotniuc vrea s─â ne arate c─â lui nu-i pas─â de oameni! C─â el decide ├«n aceast─â ┼úar─â – decide cine c├ó┼čtig─â ┼či cine pierdeÔÇŁ.
ÔÇ×Noi ├«ns─â ne vom ap─âra votul, pentru c─â e unica arm─â care ne-a r─âmas ├«mpotriva dictaturii. Noi le spunem ferm uzurpatorilor – ne vom ap─âra votul cu orice pre┼ú!ÔÇŁ, a spus Maia Sandu. Judec─âtoria Chi┼čin─âu, sediul Centru, a decis ├«n seara de mar┼úi, 19 iunie, dup─â trei ore de dezbateri, s─â nu valideze rezultatul alegerilor din Chi┼čin─âu. Astfel, Andrei N─âstase nu poate ├«nc─â prelua atribu┼úiile de primar general al Capitalei, de┼či a c├ó┼čtigat scrutinul din 3 iunie ├«n fa┼úa socialistului Ion Ceban cu 52%.

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC ÔÇ×VictoriabankÔÇŁ SA. Cel care a primit gen┼úile cu bani era Veaceslav PlatonÔÇŽÔÇŁ

Consult├ónd zeci de surse ╚Öi sute de pagini de arhiv─â, deschis─â sau secretizat─â ╚Öi mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chi╚Öin─âu, Moscova ╚Öi Kiev, vom pune ├«n premier─â evenimentele cap la cap, pentru a ob┼úine pentru prima dat─â tabloul clar al schemei, cu probe ┼či conexiuni foarte clare. La fel ├«n premier─â absolut─â vom face o expunere detaliat─â a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiec─âruia, cu sume exacte, ├«n comiterea Jafului Secolului. Astfel ne propunem s─â descurc─âm ceea ce au ├«ncurcat serviciile speciale de la Moscova, s─â adun─âm ├«n premier─â, din elementele de puzzle pe care le avem la dispozi╚Ťie, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, s─â descoperim leg─âturile acestui atac cu politicul de la Moscova ┼či Chi╚Öin─âu ╚Öi s─â pornim ├«mpreun─â ├«n c─âutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca ÔÇ×Laundromatul RusescÔÇŁ ┼či ÔÇ×Furtul MiliarduluiÔÇŁ din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt dou─â elemente ale aceleia┼či opera┼úiuni coordonate de la Moscova, av├ónd la baz─â aceia┼či inginerie financiar─â, schema de sp─âlare a banilor pus─â ├«n aplicare de serviciile speciale ruse┼čti prin intermediul lui Veaceslav Platon, av├ónd ca mod de operare dou─â sp─âl─âtorii financiar-bancare la Chi┼čin─âu, coordonate din acela┼či centru de comand─â. ├Än aceast─â investiga┼úie urmeaz─â s─â deconspir─âm ├«mpreun─â schema Miliardomatului rusesc din Moldova, s─â ├«n┼úelegem care au fost scopurile urm─ârite de cei care au elaborat-o, s─â administr─âm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice ┼či extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispozi┼úia noastr─â. Vom analiza ├«mpreun─â modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruse┼čti ┼či acoperit de liderul PLDM de atunci Vlad Filat ╚Öi cum a fost el racolat, ├«mpreun─â cu Ilan Shor ├«n schem─â, dar ┼či cum a fost aleas─â ÔÇ×Banca de EconomiiÔÇŁ ├«n calitate de ┼úint─â principal─â a atacului. Vom vedea ├«mpreun─â cum l─âcomia unor politicieni de la Chi┼čin─âu i-au l─âsat atra┼či ├«ntr-un joc senza┼úional de periculos, cu soarta ┼ú─ârii pe care au condus-o. ├Äntreaga opera╚Ťiune era coordonat─â de FSB ╚Öi se f─âcea pentru falimenarea ╚Ť─ârii ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

├Än consecin┼ú─â, urmeaz─â s─â ├«n┼úelegem de ce opera┼úiunea serviciilor speciale ruse┼čti a escaladat ├«n cel mai mare conflict diplomatic din istoria rela┼úiilor dintre Republica Moldova ┼či Federa┼úia Rus─â ┼či cum serviciile de la Moscova ├«ncearc─â acum cu disperare s─â ┼čtearg─â urmele opera┼úiunii ┼či s─â influen┼úeze investiga┼úiile interna┼úionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei companii interna┼úionale, fiind contractat─â de Banca Na┼úional─â a Moldovei pentru a l─âmuri lucrurile ┼či a ajuta la recuperarea banilor fura┼úi, nu a adus nimic nou ┼či s-a limitat, dup─â ani buni de a┼čteptare, la o simpl─â expunere de evenimente ┼či companii implicate episodic ├«n circuitul banilor, ├«n mare parte deja cunoscute ├«n spa┼úiul public, f─âr─â ├«ns─â a descifra schema ┼či actorii importan┼úi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investiga╚Ťie? De ce a ales s─â se limiteze ├«n a pune gr─âmad─â ni╚Öte companii ╚Öi oameni din mediul de afaceri, f─âr─â ├«ns─â a se aprofunda ├«n deconspirarea schemei ╚Öi a prezenta probe reale, ├«ncerc├ónd s─â induc─â ╚Öi mai multa confuzie ├«n subiectul fraudei ╚Öi sa nu-╚Öi asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, ╚Öi mai grav, unii prim mini╚Ötri de la Chi╚Öin─âu? De ce Kroll s-a temut sa spun─â ceea ce a descoperit ├«nc─â de la primii pa╚Öi ai investiga╚Ťiei, dovezi care indica f─âr─â ├«ndoial─â c─â furtul miliardariului nu este altceva dec├ót o continuare a Laundromatului Rusesc, o sp─âl─âtorie uria╚Ö─â de bani? De ce Kroll s-a temut sa spun─â lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ru┼či, dup─â ce a publicat ini╚Ťial c├óteva elemente, c├ó┼úiva pa┼či timizi spre Adev─âr, prezent├ónd acelea╚Öi companii, implicate at├ót ├«n furtul miliardardului, c├ót ╚Öi ├«n Laundromatul Rusesc? Vom prezenta ├«n ancheta noastr─â leg─âturi ╚Öi probe care vor da r─âspunsuri ╚Öi la aceste ├«ntreb─âri.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: da┼úi-ne argumente ca s─â v─â putem ajuta c├ónd Rom├ónia va prelua pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia rotativ─â a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o sus┼úinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova s─â ofere c├ót mai multe argumente c─â are nevoie ┼či vrea. Aceasta este declara┼úia lui Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina ÔÇô Georgia care are loc la Kiev, ├«n exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declara┼úii le pute┼úi viziona ├«n interviul integral.

TVR MOLDOVA┬á – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chi┼čin─âu, acum este a doua reuniune la┬áKiev, ce ar trebui s─â urmeze ├«n rela┼úiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca s─â evolu─âm de la conferin┼úe ┼či discursuri spre anumi┼úi ipa┼či concre┼úi pe care UE ├«i a┼čteapt─â de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consum─â aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentar─â┬á a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE ┼či care sunt cele mai avansate ├«n domeniul reformelor pentru c─â mai exist─â alte trei ┼ú─âri ├«n Parteneriatul Estic care intr─â ├«n discu┼úii. Evident c─â este important ca cele trei state s─â ├«nceap─â s─â dezvolte proiecte comune dincolo de aceast─â reuniune care este important─â. De asemenea trebuie s─â implice ├«n mod automat statele baltice Polonia ┼či Rom├ónia adic─â statele din flancul etic, ele pot ├«ncerca cooper─âri fie ├«n formatul B9 fie ├«n formatul Polonia – Rom├ónia ┼či statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul c─â acesta este drumul spre UE, spre occident ┼či de a ob┼úine ┼či sprijinul statelor vecine ├«n aceast─â direc┼úie. Va exista o descindere la Washington la sf├ór┼čitul lunii iunie a acelor trei ┼čefi de Parlamente ├«mpreun─â ┼či cu sus┼úinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a┬áatrage aten┼úia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reac┼úia Moscovei dup─â aceste evenimente care se consum─â av├ónd ├«n vedere c─â ├«n 2019 este┬áun an electoral at├ót pentru Republica Moldova c├ót ┼či pentru Ucraina?

I. Chifu – Federa┼úia Rus─â are reac┼úii ├«ntotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie s─â fie privite ├«ntr-o form─â descurajant─â. Important este afirmarea suveranit─â┼úii a integrit─â┼úii teritoriale ┼či a independen┼úei celor trei state care se afirm─â inclusiv prin adoptarea unor ob┼úinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul ┼či orientarea strategic─â a Republicii Moldova, ├«n al doilea r├ónd men┼úinerea orient─ârii ├«n privin┼úa Ucrainei. Acolo unde s─â zicem c─â avem emo┼úii mai pu┼úine. Pentru c─â men┼úinerea acelui r─âzboi, anexarea Crimeei ┼či agresiunea militar─â rus─â din estul Ucrainei┬á a creat din Rusia un du┼čman ┼či indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorient─âri este nul─â pentru c─â popula┼úia ├«n sine este pornit─â pe linie proeuropean─â.

TVR MOLDOVA –
A┼úi pomenit de Rom├ónia ├«n aceast─â ecua┼úiei de cooperare regional─â,┬áRepublica Moldova – Ucraina – Georgia, ├«n 2019 la 1 ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene, ce crede┼úi c─â ar trebui s─â fac─â cele trei state pe deoparte ┼či care ar trebui s─â fie agenda Bucure┼čtiului ├«n aceast─â pre┼čedin┼úie, pentru c─â ├«n primul r├ónd sunt dou─â ┼ú─âri de frontier─â cu Rom├ónia?

Ascult─â Europa Liber─â | Artiom Filipenko: ÔÇ×Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontiereiÔÇŁ

Un expert de la Odesa despre conflictul transnistrean și scenariile rusești pentru Ucraina

Transnistria ca amenin╚Ťare direct─â ╚Öi indirect─â pentru Ucraina, dar ╚Öi ca un scenariu posibil de solu╚Ťionare care ar putea fi impus Kievului ├«n cazul Donbasului ╚Öi Crimeii ÔÇô a╚Öa vede contextul regional expertul ucrainean Artiom Filipenko, directorul Agen╚Ťiei informa╚Ťionale ÔÇ×KontextÔÇŁ din Odesa. Acesta a participat la Chi┼čin─âu la o conferin╚Ť─â dedicat─â principalelor amenin╚Ť─âri de securitate comune pentru Republica Moldova ╚Öi Ucraina, organizat─â de IDIS Viitorul.

Europa Liber─â: A╚Ťi vorbit, ├«n cadrul conferin╚Ťei de la Chi┼čin─âu c─â Transnistria prezint─â amenin╚Ť─âri hibride ╚Öi pentru Ucraina. Ce fel de amenin╚Ť─âri vede╚Ťi?

Artiom Filipenko: ÔÇ×Aici sunt c├óteva momente cheie. Eu a╚Ö ├«mp─âr╚Ťi amenin╚Ť─ârile ├«n dou─â tipuri ÔÇô directe ╚Öi indirecte. Amenin╚Ť─ârile directe ╚Ťin de prezen╚Ťa contingentului militar rus pe teritoriul Transnistriei. Iar potrivit noii doctrine militare a Ucrainei, prezen╚Ťa contingentului militar pe teritoriul Transnistriei, situa╚Ťie care poate destabiliza situa╚Ťia ├«n regiunile din sud, este recunoscut─â la noi drept una dintre amenin╚Ť─ârile militare de actualitate.

├Än afar─â de contingentul militar rus mai sunt ╚Öi a╚Öa-numitele for╚Ťe armate ale republicii nerecunoscute transnistrene. Mai este ╚Öi activitatea de spionaj pe care o desf─â╚Öoar─â Federa┼úia Rus─â ├«mpotriva Ucrainei, dar ╚Öi depozitele de muni╚Ťii care se afl─â ├«n Colbasna. Acestea sunt periculoase nu doar din punctul de vedere al pericolului militar, dar ╚Öi din perspectiva unei explozii accidentale. ├Än caz de explozie, vor avea de suferit nu doar satele transnistrene, dar ╚Öi localit─â╚Ťile din Ucraina.

Dac─â e s─â vorbim despre amenin╚Ť─ârile indirecte, putem aminti faptul c─â, av├ónd ├«n vedere prezen╚Ťa contingentului militar rus, chiar dac─â nu foarte numeros ├«n Transnistria, Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontierei ╚Öi, ├«n general, ├«n regiunea Odesa, for╚Ťe care ar fi fost mai utile, de exemplu, ├«n Donbas sau la hotarul cu Crimeea.

mai mult la :   www.europalibera.org

Ziare.com | Noul primar din Chisinau: Lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau regiunii

Proeuropeanul Andrei Nastase, proaspat ales primar al Chisinaului, considera ca lupta impotriva Justitiei din Romania va face foarte mult rau intregii regiuni.

„Lupta cu Justitia va face foarte, foarte mult rau nu doar romanilor, Romaniei, dar si intregii regiuni, Europei. Iata de ce as indemna intreaga clasa politica sa se patrunda de gravitatea acestor demersuri ale guvernarii de la Bucuresti, sa inceteze sa se mai lupte, sa mai bata in Justitie”, a declarat Andrei Nastase, marti, la Europa FM.

Acesta a adaugat ca gesturile PSD si ALDE de a ataca Justitie par inspirate din actiunile comise de oligarhii care conduc Republica Moldova.

„Regretul meu este si mai mare pentru ca practicile care sunt puse astazi in aplicare la Bucuresti sa stiti ca au fost preluate de la Chisinau si regretul meu este ca nu am fost auzit atunci cand anume la Chisinau se produceau aceste ilegalitati, cu Curtea Constitutionala pe post de bata”, a adaugat Nastase.

Ascultă Europa Liberă : Miza vizitei lui Vladimir Plahotniuc în Statele Unite

Purt─âtorul de cuv├ónt al PD a spus c─â tema principal─â a discu╚Ťiilor va fi securitatea energetic─â a Moldovei

Partidul Democrat a anun╚Ťat c─â liderul s─âu, Vlad Plahotniuc, se afl─â ├«n Statele Unite, unde, potrivit site-ului pdm.md, ar avea programate mai multe ├«nt├ólniri cu lideri politici, membri ai societ─â┼úii civile ┼či reprezentan┼úi ai mediului universitar american. Pe pagina personal─â a liderului Partidului Democrat nu apare aceasta informa╚Ťie. Corespondenta Europei Libere a c─âutat s─â afle mai multe despre aceasta vizita neanun╚Ťat─â ├«nainte.

Democra┼úii au difuzat prima informa┼úie despre c─âl─âtoria liderului lor ├«n Statele Unite atunci c├ónd vizita era deja ├«n toi. Pe site-ul forma┼úiunii politice a ap─ârut ast─âzi o comunicare despre o prim─â ├«nt├ólnire, de ieri, a lui Vlad Plahotniuc cu un congresman din Texas. Cel la care se refer─â depe┼ča partidului este Pete Olson, despre care presa apropiat─â democra┼úilor a scris anterior c─â ar fi ├«nregistrat, al─âturi de un alt coleg, o rezolu┼úie despre R. Moldova ├«n Congresul SUA. Din februarie, c├ónd s-a f─âcut anun┼úul despre rezolu┼úie, ┼či p├ón─â acum nu s-a mai aflat nimic despre soarta documentului, un document ce s-ar pronun┼úa ├«n sus┼úinerea integrit─â┼úii teritoriale a R. Moldova.

Despre Pete Olson presa democra┼úilor a scris mai devreme ┼či c─â ar fi pre┼čedintele grupului de prietenie SUA ÔÇô Moldova, o ini┼úiativ─â despre care din nou nu se cunosc prea multe detalii.

Pe de alt─â parte, nu este un secret c─â democra┼úii apeleaz─â la companii de lobby americane pentru ca acestea s─â-i ajute s─â-┼či construiasc─â rela┼úii bilaterale cu SUA, iar anul trecut PD a ├«ncheiat, cum a ar─âtat presa, contracte cu tocmai dou─â astfel de companii, Cornerstone Government Affairs ┼či Podesta Group.

foto :  Vladimir Plahotniuc la întâlnirea cu congresmanul Pete Olson

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â luni, 4 iunie, transmite IPN.

Potrivit liberalilor, statutul limbii ruse a fost indicat prima dat─â ├«n Legea cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene┼čti, din septembrie 1989. Documentul stabile┼čte c─â
ÔÇ×limba rus─â, ca limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiunile din URSS, se folose┼čte pe teritoriul republicii, al─âturi de limba rom├ón─â, ├«n calitate de limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiuni, ceea ce asigur─â un bilingvism na┼úional-rus ┼či rus-na┼úional realÔÇŁ. ÔÇ×Inexplicabil─â este p─âstrarea intact─â a Legii, cu men┼úinerea aceluia┼či statut ┼či garan┼úii pentru limba rus─â ÔÇô limba oficial─â a fostei URSS, la mai bine de 26 de ani de la proclamarea independen┼úei statului Republica Moldova (27 august 1991) ┼či la mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constitu┼úiei acesteia la 29 iulie 1994 (intrat─â ├«n vigoare la 27 august 1994). E de la sine ├«n┼úeles, pe planul func┼úion─ârii limbilor ├«n Republica Moldova, anacronismul unei asemenea situa┼úiiÔÇŁ, se men┼úioneaz─â ├«n sesizarea liberalilor.
Curtea a constatat, ├«n preambulul Legii, o alt─â dovad─â a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse ca limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiunile din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice s-a destr─âmat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dac─â ar fi acceptat─â vigoarea legii ├«n discu┼úie, aceast─â obliga┼úie ar constitui o alt─â impunere a unei concep┼úii de o manier─â paternalist─â, atipic─â pentru perioada contemporan─â. Na┼úiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pot utiliza ca limb─â de comunicare orice limb─â doresc, important fiind actul ├«n┼úelegerii. CC a constatat caracterul inutil al Legii cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovene┼čti. Pe de o parte, nu dispozi┼úiile sale produc efecte, ci dispozi┼úiile legilor speciale ulterioare.

Pe de alt─â parte, comunitatea din Republica Moldova tr─âie┼čte ├«ntr-un alt stat, unul nou, de drept, democratic ┼či independent, ├«n care ra┼úiunile de moment ale Legii cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite nu-┼či mai au rostul. Curtea a subliniat c─â efectele declar─ârii desuetudinii unei legi echivaleaz─â cu abrogarea acesteia. ├Än consecin┼ú─â, a declarat inadmisibil cap─âtul de sesizare referitor la aceast─â Lege. Potrivit Cur┼úii, caracterul oficial al limbii rom├óne ├«n Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de c─âtre unele autorit─â┼úi centrale ale Republicii Moldova ├«n alte limbi, garantarea de c─âtre stat a dreptului la educa┼úie ├«n limba rus─â, publicarea actelor normative, a comunic─ârilor oficiale ┼či ale altor informa┼úii de importan┼ú─â na┼úional─â ├«n limba rus─â ┼či afi┼čarea denumirilor institu┼úiilor ┼či a localurilor publice ├«n limba rus─â. Textele de lege contestate din acest punct de vedere nu prev─âd publicarea actelor normative, desf─â┼čurarea procesului de ├«nv─â┼ú─âm├ónt sau afi┼čarea denumirilor institu┼úiilor ┼či a localurilor publice exclusiv ├«n limba rus─â, ci, ├«n primul r├ónd, ├«n limba rom├ón─â, limba rus─â constituind o op┼úiune subsecvent─â.

Citeste mai mult: adev.ro/p9ti60

Alegeri Chi╚Öin─âu 2018: Prezen╚Ťa la vot