Category Archives: Transnistria

United Nations: RUZNACII SA SE CARE DIN TRANSNISTRIA. Cine a votat ÔÇ×PENTRUÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×CONTRAÔÇŁ rezolu╚Ťiei ONU privind retragerea trupelor ruse din Transnistria

Ast─âzi, Adunarea General─â ONU a adoptat rezolu╚Ťia ├«naintat─â de R. Moldova, prin care se cere retragerea trupelor ruse de ocupa╚Ťie din transnistria. ├Än favoarea rezolu╚Ťiei au votat 64 de ╚Ť─âri, ├«mpotriv─â au votat 15, iar alte 83 de ╚Ť─âri s-au ab╚Ťinut.

╚Ü─ârile care consider─â c─â este necesar ca trupele ruse s─â se retrag─â din transnistria sunt: SUA, Germania, Fran╚Ťa, Marea Britanie, Canada, Turcia, Japonia, Italia, Australia, Noua Zeeland─â, Rom├ónia, Republica Moldova, Ucraina, Albania, Andorra, Austria, Azerbaidjan, Bahamas, Belgia, Belize, Botswana, Bulgaria, Costa Rica, Croa╚Ťia, Cipru, Cehia, Danemarca, Djibouti, El Salvador, Estonia, Finlanda, Georgia, Grecia, Guyana, Honduras, Ungaria, Islanda, Jamaica, Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg, Maldives, Malta, Insulele Marshall, Micronesia, Monaco, Muntenegru, Olanda, Papua Noua Guinee, Norvegia, Polonia, Portugalia, Samoa, San Marino, Arabia Saudit─â, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Elve╚Ťia, Macedonia, Vanuatu.

├Ämpotriva adopt─ârii rezolu╚Ťiei ONU de retragere a trupelor ruse de ocupa╚Ťie din transnistria au votat: Armenia, Belarus, Bolivia, Burundi, Cuba, Coreea de Nord, Iran, Myanmar, Nicaragua, Rusia, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Venezuela ╚Öi Zimbabwe

Mai jos ave╚Ťi tabelul cu felul ├«n care a votat fiecare ╚Ťar─â ├«n parte.

TVR Moldova : Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnistrean

Asisten┼úa pe care o ofer─â Finlanda ├«n cadrul misiunii EUBAM la frontier─â ar putea fi extins─â ┼či pe segmentul transnitrean. Ideea a fost lansat─â de mini┼čtrii de Externe din Finlanda ┼či Republica Moldova, dup─â o discu┼úie pe care au avut-o ast─âzi la Chi┼čin─âu. Subiectul securit─â┼úii regionale a fost unul prioritar ├«n dialogul celor doi mini┼čtri de Externe.

TEAMO SOINI, ministrul Afacerilor Externe, Finlanda: “Este foarte important ca reglementarea s─â se fac─â pas cu pas, ca s─â mergem ├«n direc┼úia corect─â. ├Än regiunea transnistrean─â sunt dou─â tipuri de trupe ┼či sper─âm ca ├«n contextul negocierilor ┼či cu suportul tuturor partenerilor, situa┼úia care a fost creat─â ├«n 1992 s─â fie dep─â┼čit─â.”

TUDOR ULIANOVSCHI, ministrul Afacerilor Externe ┼či Integr─ârii Europene, Republica Moldova: “Ne-am referit la proiectele de asisten┼ú─â, de a consolida capacit─â┼úile de monitorizare a frontierei dintre Republica Moldova ┼či Ucraina, inclusiv pe segmentul transnistrean. S─â continue lucrul exper┼úilor finlandezi ├«n cadrul misiunii de asisten┼ú─â a UE la frontier─â ┼či de a examina posibilit─â┼úile de a lansa noi proiecte twining care ar fi orientate spre organele ce se ocup─â de aceste subiecte, ├«n special poli┼úia de fronteir─â.”

Deschide.md | Tiraspolul ├«ncalc─â Acordul din 1992. Coloane cu tehnic─â militar─â pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol

Delega╚Ťia R. Moldova la Comisia Unificat─â de Control anun╚Ť─â printr-un comunicat de pres─â c─â Tiraspolul ├«ncalc─â flagrat Acordul din 1992, deoarece pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol direc╚Ťia spre Grigoriopol au fost monitorizate trei coloane cu tehnic─â militar─â a Tiraspolului.

La 14 iunie, ├«n Tighina, componentele Comisiei Unificate de Control (CUC) s-au convocat ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â prezidat─â de delega╚Ťia Republicii Moldova.

Comisa a aprobat numirea unui nou observator militar din partea Republicii Moldova – locotenent-colonelul Ianu╚Ö Mu╚Öet.

Potrivit raportului s─âpt─âm├ónal al Comandamentului Militar ├Äntrunit situa╚Ťia ├«n Zona de Securitate a fost calificat─â ca fiind f─âr─â incidente excep╚Ťionale.

Concomitent, delega╚Ťia Chi╚Öin─âului ╚Öi-a exprimat profunda ├«ngrijorare ├«n leg─âtur─â cu ├«nc─âlcarea flagrant─â a Acordului moldoÔÇôrus din 21 iulie 1992.

├Äncep├ónd cu ora 08:30, pe traseul Tiraspol ÔÇô R├óbni╚Ťa, direc╚Ťia Grigoriopol ÔÇô Dub─âsari, au fost fixate 3 coloane cu tehnic─â militar─â auto ╚Öi blindat─â de diferite tipuri (TAB, DRDM) (posibil ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse), care se deplasau fiind ├«nso╚Ťite de automobilele speciale ale structurilor neconstitu╚Ťionale de mili╚Ťie.

Ascult─â Europa Liber─â | Artiom Filipenko: ÔÇ×Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontiereiÔÇŁ

Un expert de la Odesa despre conflictul transnistrean și scenariile rusești pentru Ucraina

Transnistria ca amenin╚Ťare direct─â ╚Öi indirect─â pentru Ucraina, dar ╚Öi ca un scenariu posibil de solu╚Ťionare care ar putea fi impus Kievului ├«n cazul Donbasului ╚Öi Crimeii ÔÇô a╚Öa vede contextul regional expertul ucrainean Artiom Filipenko, directorul Agen╚Ťiei informa╚Ťionale ÔÇ×KontextÔÇŁ din Odesa. Acesta a participat la Chi┼čin─âu la o conferin╚Ť─â dedicat─â principalelor amenin╚Ť─âri de securitate comune pentru Republica Moldova ╚Öi Ucraina, organizat─â de IDIS Viitorul.

Europa Liber─â: A╚Ťi vorbit, ├«n cadrul conferin╚Ťei de la Chi┼čin─âu c─â Transnistria prezint─â amenin╚Ť─âri hibride ╚Öi pentru Ucraina. Ce fel de amenin╚Ť─âri vede╚Ťi?

Artiom Filipenko: ÔÇ×Aici sunt c├óteva momente cheie. Eu a╚Ö ├«mp─âr╚Ťi amenin╚Ť─ârile ├«n dou─â tipuri ÔÇô directe ╚Öi indirecte. Amenin╚Ť─ârile directe ╚Ťin de prezen╚Ťa contingentului militar rus pe teritoriul Transnistriei. Iar potrivit noii doctrine militare a Ucrainei, prezen╚Ťa contingentului militar pe teritoriul Transnistriei, situa╚Ťie care poate destabiliza situa╚Ťia ├«n regiunile din sud, este recunoscut─â la noi drept una dintre amenin╚Ť─ârile militare de actualitate.

├Än afar─â de contingentul militar rus mai sunt ╚Öi a╚Öa-numitele for╚Ťe armate ale republicii nerecunoscute transnistrene. Mai este ╚Öi activitatea de spionaj pe care o desf─â╚Öoar─â Federa┼úia Rus─â ├«mpotriva Ucrainei, dar ╚Öi depozitele de muni╚Ťii care se afl─â ├«n Colbasna. Acestea sunt periculoase nu doar din punctul de vedere al pericolului militar, dar ╚Öi din perspectiva unei explozii accidentale. ├Än caz de explozie, vor avea de suferit nu doar satele transnistrene, dar ╚Öi localit─â╚Ťile din Ucraina.

Dac─â e s─â vorbim despre amenin╚Ť─ârile indirecte, putem aminti faptul c─â, av├ónd ├«n vedere prezen╚Ťa contingentului militar rus, chiar dac─â nu foarte numeros ├«n Transnistria, Ucraina este nevoit─â s─â ╚Ťin─â for╚Ťe militare suplimentare pe segmentul transnistrean al frontierei ╚Öi, ├«n general, ├«n regiunea Odesa, for╚Ťe care ar fi fost mai utile, de exemplu, ├«n Donbas sau la hotarul cu Crimeea.

mai mult la :   www.europalibera.org

TVR Moldova : Tiraspolul se preg─âte┼čte s─â serbeze cu fast Ziua Rusiei

De Ziua Rusiei, la Tiraspol va avea loc Mar┼čul republican ┼či mitingul concert “Rusia ├«n inima mea” cu ceremonia de arborare a Drapelului de stat al federa┼úiei Ruse ├«n pia┼úa central─â Suvorov”.

Potrivit agen┼úiei INFOTAG, preg─âtirea de s─ârb─âtoare a fost discutat─â la ├«ntrevederea liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski, cu Ambasadorul Rusiei ├«n Republica Moldova, Farit Muhamet┼čin, ├«n cadrul c─âreia ei “au f─âcut un schimb de invita┼úii la festivit─â┼úi”.

Diplomatul a vorbit despre planurile pe care le au arti┼čtii din Moscova ┼či Sankt Petersburg de a desf─â┼čura dou─â concerte ├«n Transnistria ┼či a men┼úionat c─â va ├«ncerca s─â-┼či fac─â programul ├«n a┼ča fel, ├«nc├ót s─â reu┼čeasc─â s─â vin─â la festivit─â┼úile de la Tiraspol.

De asemenea, interlocutorii au f─âcut un schimb de opinii privind ├«mbun─ât─â┼úirea activit─â┼úii punctului din Tiraspol de servicii consulare ale Ambasadei Rusiei la Chi┼čin─âu. Ei au spus c─â “un aspect pozitiv este consolidarea personalului cu exper┼úii transnistreni (├«n prezent, cei 200 de mii de ru┼či transnistreni sunt deservi┼úi de c─âtre 24 de angaja┼úi ai punctului consular)”.

A┼ča zisul liderul de la Tiraspol a eviden┼úiat printre sarcinile actuale “acordarea cet─â┼úeniei ruse transnistrenilor n─âscu┼úi dup─â anul 1992”.

“Discutarea acestui subiect va continua cu noua componen┼ú─â a guvernului rus”, a spus el.

TVR Moldova : Oleg Horjan a organizat un miting de protest în centrul Tiraspolului

Fostul lider al Partidului Comunist din Transnistria, deputatul Sovietului Suprem al autoproclamatei RMN, Oleg Horjan, a organizat s├ómb─ât─â un miting de protest ├«n centrul ora┼čului Tiraspol.

Potrivit agen┼úiei INFOTAG, la ac┼úiunea de protest au participat aproximativ 150 de persoane. ├Än discursul s─âu, Horjan a acuzat administra┼úia Transnistriei de promovarea unei “politicii antipopulare”, c─â este “o marionet─â” ┼či c─â este “afiliat─â” unei structuri comerciale care monopolizeaz─â ├«ntreaga politic─â ┼či economie a Transnistriei.

“Nici pre┼čedintele, nici deputa┼úii de mult nu mai decid nimic, c─âci toate deciziile din ┼úar─â sunt luate la holdingul “Sheriff”. Ne-am adunat aici ca s─â ne exprim─âm protestul ├«mpotriva regimului nostru, cei care au venit aici au dat dovad─â de curaj. Cerem pre┼čedintelui ┼či deputa┼úilor s─â-┼či dea demisia de bun─âvoie”, a spus liderul de opozi┼úie.

├Än opinia sa, “din cauza pozi┼úiei alese de conducerea Transnistriei, prezen┼úa economic─â ┼či politic─â a Rusiei ├«n republica transnistrean─â este redus─â la minim”. Participan┼úii la miting au adoptat un apel c─âtre pre┼čedintele Federa┼úiei Ruse, Vladimir Putin, prin care cer s─â intervin─â ├«n aceast─â situa┼úie.

├Än ajunul evenimentului, pe site-ul oficial al Partidului Comunist din Transnistria a fost plasat un mesaj video al lui Oleg Horjan c─âtre cet─â┼úeni, ├«n care ├«i ├«ndemna s─â vin─â ├«n pia┼úa Suvorov pentru “a ar─âta u┼ča puterii ┼či st─âp├ónilor s─âi”. Av├ónd ├«n vedere c─â organizatorii nu au primit autoriza┼úia de a organiza protestul, Horjan a comunicat pe re┼úelele sociale c─â “se va ├«nt├ólni cu aleg─âtorii s─âi la timpul specificat”.

Dup─â miting, el a scris pe re┼úelele sociale c─â “a ├«nceput persecu┼úia politic─â pentru disiden┼ú─â”.”├Än Transnistria a ├«nceput arestarea oamenilor care au venit la ├«nt├ólnirea cu mine ├«n calitate de deputat al Sovietului Suprem. Am fost b─âtut de angaja┼úii mili┼úiei…”, a scris Horjan.Dup─â cum a informat anterior INFOTAG, ├«n aprilie, Oleg Horjan a demisionat din func┼úia de pre┼čedinte al Partidului Comunist ┼či a devenit ┼čef al Uniunii For┼úelor de Opozi┼úie.

mai mult la :  tvrmoldova.md

TVR Moldova | Oazu Nantoi ┼či Igor Munteanu : Reuniunea ├«n formatul 5+2 de la Roma a demonstrat incapacitatea Chi┼čin─âului de a-┼či ap─âra interesele ├«n reglementarea conflictul transnistrean

Reuniunea ├«n formatul 5+2, din 29-30 mai, de la Roma, nu doar c─â nu a adus niciun plus Chi┼čin─âului, ci a complicat ┼či mai mult situa┼úia ├«n care se afl─â autorit─â┼úile constitu┼úionale ├«n reglementarea conflictului transnistrean.

De aceast─â p─ârere sunt exper┼úii Oazu Nantoi ┼či Igor Munteanu. Analistul ├«n problematic─â transnistrean─â Oazu Nantoi spune c─â acest format a fost str├ómb inventat, fiind o capcan─â pentru Republica Moldova, iar Chi┼čin─âul demonstreaz─â de fiecare dat─â incapacitatea de a-┼či ap─âra interesele ┼či merge la ced─âri nejustificate.

ÔÇ×Noi deja decenii la r├ónd mim─âm aceast─â reglementare transnistrean─â ├«n timp ce marionetele Moscovei de la Tiraspol au o singur─â misiune: s─â spun─â ÔÇ×nuÔÇŁ ┼či aceste reuniuni oriunde s-ar desf─â┼čura la Roma, Berlin, Viena sau ├«n alt─â parte, nu au nimic cu reintregirea Republicii Moldova. Vedem ced─âri unilaterale din partea Chi┼čin─âului, ceea ce duce la conservarea regimului criminal ┼či banditesc de la Tiraspol, care astfel devine independent fa┼ú─â de Chi┼čin─âuÔÇŁ, a declarat Nantoi pentru www.tvrmoldova.md.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington Igor Munteanu consider─â c─â reuniunea de la Roma a demonstrat lipsa de democra┼úie ├«n luarea deciziilor la Chi┼čin─âu, ceea ce a dus la trecerea acelor linii ro┼čii despre care vorbea societatea civil─â ├«nc─â acum un an.

ÔÇ×Protocoalele sunt incongruiente cu interesul na┼úional al Republicii Moldova. Constat─âm c─â politica promovat─â de Guvernul Republicii Moldova privind reintegrarea ┼ú─ârii a e┼čuat. Am demonstrat o lips─â total─â de democra┼úie ├«n luarea deciziilor ├«n ceea ce prive┼čte conflictul transnistrean. Atunci c├ónd deciziile sunt luate nu dup─â o consultare cu popula┼úia de pe ambele maluri ale Nistrului, ci de un grup restr├óns, ajungem s─â dep─â┼čim acele linii ro┼čii care nu sunt altceva dec├ót ni┼čte semnale de alarm─â privind respectarea principiilor fundamentale ale Constitu┼úieiÔÇŁ, a subliniat Igor Munteanu.

├Än rezultatul negocierilor ├«n formatul 5+2, care au avut loc la Roma, a fost elaborat un pachet din opt puncte, iar toate aspectele urmeaz─â a fi finalizate p├ón─â la sf├ór┼čitul acestui an.

Angajamentul este reflectat ├«n Protocolul de la Roma, semnat de p─âr┼úi, mediatori ┼či observatori. Protocolul include termene ┼či mecanisme adoptate de p─âr┼úi pentru a asigura finalizarea rapid─â a priorit─â┼úilor restante.

ÔÇ×Acordurile, urmate de implementarea prin asumare ┼či conducere local─â, au devenit noua norm─â a procesului de reglementare transnistrean─â. Protocolul semnat ast─âzi de p─âr┼úi ├«mi d─â ├«ncrederea c─â ┼či celelalte priorit─â┼úi ce ┼úin de telecomunica┼úii, cazurile penale ┼či libera circula┼úie vor fi atinse de p─âr┼úi p├ón─â la sf├ór┼čitul anului, dac─â nu mai cur├óndÔÇŁ, a declarat Franco Frattini, reprezentantul special al pre┼čedintelui ├«n exerci┼úiu al OSCE din partea Italiei pentru reglementarea transnistrean─â.

Michael Scanlan, ┼čeful Misiunii OSCE ├«n Moldova ┼či mediatorul OSCE ├«n formatul 5+2, a spus c─â, ├«n ultimele luni, Chi┼čin─âul ┼či Tiraspolul au demonstrat un angajament real de a avansa procesul de reglementare. Ambasadorul ┼či-a exprimat ├«ncrederea c─â p─âr┼úile vor continua aceast─â abordare orientat─â spre rezultat, pe m─âsur─â ce negocierile directe dintre p─âr┼úi, la Chi┼čin─âu ┼či Tiraspol, facilitate de Misiunea OSCE, merg dincolo de ÔÇ×pachetul din opt puncteÔÇŁ.

├Än acest an, Chi┼čin─âul ┼či Tiraspolul s-au implicat activ pentru a implementa trei dintre acordurile din noiembrie, cu privire la deschiderea podului Gura-B├óculuiÔÇôB├ócioc, apostilarea diplomelor ┼či func┼úionarea ┼čcolilor moldovene┼čti cu predare ├«n grafie latin─â. P─âr┼úile au reconfirmat termenele pentru a finaliza acordul privind utilizarea terenurilor agricole din raionul Dub─âsari, p├ón─â la 1 august, ┼či a lansa, p├ón─â la 1 septembrie, implementarea a┼ča-numitului ÔÇ×acord al pl─âcu┼úelor de ├«nmatriculareÔÇŁ, semnat de p─âr┼úi pe 24 aprilie 2018.

mai mult la :  tvrmoldova.md

Iulian CHIFU | Deschide.md : Pa╚Öii mici, ├«ntre compromis acceptabil ╚Öi tr─âdare na╚Ťional─â

Suntem ├«n aceste zile ├«n fa╚Ťa unei noi ├«nt├ólniri ├«n format 5+2 la Roma, de aceast─â dat─â.

O ├«nt├ólnire care se desf─â╚Öoar─â dup─â ce s-au f─âcut compromisuri importante ╚Öi s-a avansat substan╚Ťial pe direc╚Ťia satisfacerii┬áÔÇ×pa╚Öilor miciÔÇŁ, ├«n condi╚Ťiile unei prezen╚Ťe controversate, ca s─â nu zic de-a dreptul nocive, a ambasadorului┬áScanlon ca ╚Öef al misiunii OSCE la Chi╚Öin─âu, pe ultimii metri, dar ╚Öi prin aportul lui┬áFranco┬áFratini, trimis special al Italiei care de╚Ťine pre╚Öedin╚Ťia ├«n exerci╚Ťiu acest an, trimis special cu afirma╚Ťii cel pu╚Ťin la fel de controversate ╚Öi drumuri excesiv de prietene╚Öti la Moscova ╚Öi, prin intermediari, la Tiraspol. S─â sper─âm c─â ╚Öi cu avantaje pentru Republica Moldova.

Ei bine, scriu acest editorial ├«nainte ca reuniunea de la Roma s─â se fi consumat. Dar o fac pe baza situa╚Ťiei existente ast─âzi, care ridic─â semne de ├«ntrebare majore. Mai ├«nt├ói, pentru c─â celebra coali╚Ťie a liniilor ro╚Öii, alc─âtuit─â din principalele ONG-uri din Republica Moldova, nu mai este consultat─â de autorit─â╚Ťi, fiind preferate┬ávariante de┬áconsilieri┬á╚Öi consultan╚Ťi┬ádistinc╚Ťi ╚Öi abscon╚Öi, ├«n timp ce vice-ministrul pentru Reintegrare, Cristina┬áLisnic, tr─âdeaz─â inconsisten╚Ťa ╚Öi┬áextrema juvenilitate de c├ónd a luat dosarul,┬ácunoa╚Öterea ├«nc─â secven╚Ťial─â┬áa subiectului┬á╚Öi influen╚Ťele la care e supus─â de c─âtre participan╚Ťii ├«n formatul 5+2 c─ârora nu poate s─â le ╚Ťin─â piept ╚Öi nu poate s─â le fac─â fa╚Ť─â.

Reuniunea 5+2 de la Roma se desf─â╚Öoar─â, astfel, sub auspicii complicate. Cu un┬áforcing ├«n goana pentru rezultate ╚Öi aur─â diplomatic─â din partea mediatorilor, cu presiuni majore pe Republica Moldova, cu ced─âri unilaterale din partea Chi╚Öin─âului ╚Öi cu flexibilit─â╚Ťi nepermise care merg de la compromis rezonabil p├ón─â la tr─âdarea na╚Ťional─â. F─âr─â a utiliza cuvinte mari, pentru c─â istoria oricum va judeca to╚Ťi ace╚Öti pa╚Öi, cred c─â autorit─â╚Ťile din Republica Moldova care au f─âcut compromisurile ╚Öi care au mutat dosarul ├«n m├óinile unei tinere numit─â vice-ministru peste noapte, f─âr─â ca fosta sa carier─â s─â o recomande vreodat─â pentru o asemenea pozi╚Ťie, vor r─âm├óne responsabile pe deplin. Nu p├ón─â la urm─âtorul mandat sau la viitoarele alegeri, ci ├«n veac. A╚Öa cum ast─âzi sunt regretate anumite abord─âri din trecut ╚Öi personajele care au semnat diferitele documente ale┬áÔÇ×statului comunÔÇŁ al lui Primakov sau care validaser─â┬áMemorandumul┬áKozak r─âm├ón ├«n istorie, la fel ╚Öi cele care au lupta contra acestor abera╚Ťii ╚Öi au blocat acel memorandum nociv ╚Öi federalizarea Republicii Moldova.

Deschide.md | Petru BOGATU // Rusia traseaz─â limitele reglement─ârii transnistrene

├Änc─â nu s-au stins ecourile unor comentarii elogioase ale prietenilor no╚Ötri occidentali pe marginea ÔÇ×progreselorÔÇŁ ├«nregistrate ├«n reglementarea transnistrean─â c─â Moscova a c─âutat s─â le aminteasc─â cine este ╚Öeful. Nitam-nisam, Tiraspolul a anun╚Ťat c─â nu dore╚Öte s─â negocieze solu╚Ťionarea politic─â a conflictului.

Vor alipirea la Rusia

├Än ajunul ┼čedin┼úei de la Roma ├«n formatul 5+2, care urmeaz─â s─â aib─â loc ├«n zilele de 20-30 mai, Vadim Krasnoselski, ╚Öeful administra╚Ťiei din regiunea separatist─â, avertizeaz─â c─â reglementarea politic─â a conflictului nu poate fi un subiect de discu╚Ťie. La mijloc, sugereaz─â el, este un tabu de care nu are voie s─â se ating─â nimeni.

ÔÇ×Nu trebuie s─â deschidem co╚Öul trei pentru a vorbi despre reglementarea politic─â. Nimeni nu este preg─âtit pentru aceasta. Noi avem o cale fix─â spre independen╚Ť─â, recunoa╚Ötere, iar ├«n cele din urm─â, integrarea ├«n RusiaÔÇŁ, sus╚Ťine el.

Clar, nu? Se poate aborda orice problem─â, din punctul de vedere al Tiraspolului. Accesul transportului din regiunea separatist─â ├«n traficul interna╚Ťional, de exemplu. Sau repara╚Ťia podurilor peste Nistru. ├Än niciun caz ├«ns─â nu reglementarea politic─â.

Mai mult dec├ót at├ót. Vadim Krasnoselski nu se sfie╚Öte s─â recunoasc─â de fapt c─â negociaz─â problemele din co╚Öul 1 ╚Öi 2 al procesului de reglementare transnistrean─â cu un singur scop, ╚Öi anume: s─â ob╚Ťin─â recunoa╚Öterea interna╚Ťional─â a regiunii separatiste.

Dar ╚Öi acest obiectiv mult r├óvnit de Tiraspol nu este un cap─ât de linie. Independen╚Ťa Transnistriei nu-i un scop ├«n sine. Separati╚Ötii vor s-o bat─â ├«n cuie de dragul ideii lor fixe ÔÇô unirea ulterioar─â cu Federa╚Ťia Rus─â. Nici mai mult, nici mai pu╚Ťin. Asta ╚Öeful administra╚Ťiei de la Tiraspol o spune pe ╚Öleau f─âr─â s─â clipeasc─â.

Linia roșie a Moscovei

TVR Moldova : Primele numere de ├«nmatriculare neutre pentru ma┼činile din regiunea transnistrean─â, tip─ârite

Au fost tip─ârite primele numere de ├«nmatriculare neutre pentru ma┼činile ├«nregistrate ├«n regiunea transnistrean─â, potrivit presei din zon─â. Pl─âcu┼úele nu poart─â niciun ├«nsemn reprezentativ al Republicii Moldova, iar pa┼čaportul tehnic este doar ├«n limba englez─â. Insisten┼úa autorit─â┼úilor constitu┼úionale ca pa┼čaportul tehnic s─â fie completat ├«n limba rom├ón─â a picat ├«n fa┼úa refuzului categoric al reprezentan┼úilor regiunii transnistrene.

Pe un fond alb, trei litere majuscule ┼či trei cifre scrise cu negru. Este tot ce con┼úine un num─âr neutru de ├«nmatriculare pentru ma┼činile de┼úinute de locuitorii din regiunea transnistrean─â. Ini┼úialele Republicii Moldova se g─âsesc doar pe pa┼čaportul tehnic al vehiculului, dar ┼či acolo, ├«n locul unde ar trebui s─â fie drapelul ┼ú─ârii care-l emite, este doar simbolul unei ro┼úi.

A┼ča-numitele autorit─â┼úi transnistrene se laud─â c─â nu au cedat la insisten┼úele Chi┼čin─âului ca pa┼čaportul tehnic s─â fie completat ├«n limba rom├ón─â. A┼ča c─â toate caracteristicile ma┼činii vor fi indicate ├«n limba englez─â.

Presa din regiune spune c─â pl─âcu┼úele neutre de ├«nmatriculare vor fi eliberate la Tiraspol ┼či la R├óbni┼úa, unde sunt amenajate dou─â puncte de eviden┼ú─â a conduc─âtorilor auto din regiune. Pentru a le ob┼úine, ┼čoferii trebuie s─â prezinte a┼ča-numitul pa┼čaport transnistrean ┼či dovada ├«nregistr─ârii automobilului. Pl─âcu┼úele sunt acceptate ├«n traficul interna┼úional ┼či doar astfel locuitorii din st├ónga Nistrului vor putea trece grani┼úa cu ma┼čina proprie. Asta se ├«nt├ómpl─â dup─â ce Chi┼čin─âul ┼či regimul de la Tiraspol au semnat un protocol ├«n acest sens.