Category Archives: Rusia

( Igor, pa┼čol na turbinka ! ) Adevarul.md : Dodon, dup─â votarea rezolu┼úiei la ONU “Guvernul a comis un nou gest ostil antirusesc”

Pre┼čedintele Igor Dodon sus┼úine c─â Guvernul de la Chi┼čin─âu, controlat de Partidul Democrat, a comis un nou gest ostil antirusesc, ini┼úiind procedura de votare a rezolu┼úiei privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova la ONU.

├Än opinia ┼čefului statului, coali┼úia de guvern─âm├ónt face uz de platformele interna┼úionale, ├«ncerc├ónd s─â-┼či consolideze pozi┼úiile politice interne, puternic afectate ├«n preajma alegerilor parlamentare care vor avea loc ├«n c├óteva luni, transmite IPN. ÔÇ×Republica Moldova trebuie s─â-┼či consolideze statalitatea, s─â promoveze o politic─â extern─â echilibrat─â, s─â insiste pe recunoa┼čterea interna┼úional─â a statutului s─âu de neutralitate. O garan┼úie a statului moldovenesc puternic urmeaz─â s─â o reprezinte solu┼úionarea diferendului transnistrean ┼či reintegrarea ┼ú─ârii. ├Äncetarea opera┼úiunii de pacificare, desf─â┼čurat─â pe teritoriul republicii ├«n conformitate cu acordurile din anul 1992, ea fiind una dintre cele mai reu┼čite, va fi posibil─â doar dup─â ce ambele maluri ale Nistrului vor ajunge la o ├«n┼úelegere cuprinz─âtoare cu privire la reglementarea plenar─â a conflictuluiÔÇŁ, men┼úioneaz─â pre┼čedintele ├«ntr-o postare pe Facebook.
Potrivit lui Igor Dodon, dup─â alegerile parlamentare, ├«n Moldova va fi format─â o majoritate parlamentar─â pro-moldoveneasc─â ┼či un Guvern pro-moldovenesc, care vor promova o politic─â extern─â echilibrat─â, reie┼čind din interesele na┼úionale. De asemenea, vor tinde spre relansarea rela┼úiilor de parteneriat strategic cu Rusia ┼či spre identificarea unui model pentru reglementarea integral─â ┼či definitiv─â a conflictului, unul care ar satisface at├ót Chi┼čin─âul, c├ót ┼či Tiraspolul. Adunarea General─â ONU a votat vineri, 22 iunie, proiectul de rezolu┼úie propus de Republica Moldova privind ÔÇ×Retragerea complet─â ┼či necondi┼úionat─â a for┼úelor militare str─âine de pe teritoriul Republicii MoldovaÔÇŁ.
Documentul a fost votat de 64 de state, contra s-au expus 15, iar 83 de state s-au abţinut.

StirileProTV.ro | FSB viseaza spioni români ! Arestată în Rusia pentru spionaj în favoarea României. Cine este Carina Țurcan

Carina ╚Üurcan, membru al Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter RAO, a fost re╚Ťinut─â ╚Öi acuzat─â de spionaj pentru Rom├ónia, relateaz─â agen╚Ťia Tass.

Carina ╚Üurcan, membr─â a Consiliului de Administra┼úie al companiei Inter Rao, a fost arestat─â fiind acuzat─â de spionaj ├«n favoarea statului rom├ón, au afirmat surse apropiate anchetei pentru TASS. ÔÇťEste suspectat─â c─â a spionat pentru Rom├óniaÔÇŁ, au declarat sursele, f─âr─â a da mai multe detalii.

Anterior, TASS a scris c─â magistra┼úii instan┼úei din Lefortovo au acceptat cererea procurorilor ca ┼óurcan s─â fie pus─â sub arest preventiv. Curtea nu a comentat dosarul, acesta fiind etichetat drept ÔÇťsecretÔÇŁ.

Potrivit site-ului companiei, Carina Valerievna ┼óurcan este membr─â a consiliului de administra┼úie al Inter RAO. N─âscut─â ├«n 1974, a studiat ├«n R.Moldova ┼či are un MBA ├«n Spania. Ea are ╚Öi na╚Ťionalitate rus─â, potrivit site-ului companiei.

Compania, cu afaceri în sectorul energetic, a anunţat că Ţurcan este în prezent în concediu. Avocaţii ei au cerut eliberarea, dar decizia va fi luată la o dată încă neprecizată. Ţurcan e acuzată de spionaj, infracţiune care poate fi pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare. Arestul preventiv se încheie pe 13 august, conform TASS.

Compania Inter Rao deţine, printre altele, cea mai mare centrală termoelectrică din Republica Moldova, la Cuciurgan. În deceniul trecut, Inter RAO a furnizat energie electrică inclusiv României.

Potrivit Kommersant, ┼óurcan a fost re┼úinut─â vineri de agen┼úii FSB, care i-au perchezi┼úionat biroul ┼či locuin┼úa. ├Än dosar ar mai fi implica┼úi ├«nal┼úi oficiali din ministerul rus al Energiei. ├Än cadrul companiei, ea s-ar ocupa de exporturile ╚Öi importurile de energie electric─â furnizat─â de centrala de la Cuciurgan, afirm─â sursele Kommersant, iar p├ón─â ├«n 2012 a condus divizia Moldova-Ucraina-Rom├ónia a firmei.

Deschide.md | Vitalii Portnikov: Dup─â Olimpiada din Soci a fost anexat─â Crimeea. Ce va fi dup─â CM 2018?

Jurnalistul ucrainean Vitalii Portnikov sus╚Ťine c─â prezen╚Ťa echipelor na╚Ťionale de fotbal la Turneul Final din Rusia ar putea fi interpretat ca o solidaritate a Occidentului cu regimul Putin.

Într-un material publicat pe ru.krymr.com, Portnikov se întreabă dacă Crimeea nu este un Afganistan al secolului XXI. Acesta face referire la boicotul Olimpiadei de vară din 1980

desfășurată la Moscova, după ce URSS și-a introdus trupele în Afganistan.

ÔÇ×├Än 1980, toat─â lumea civilizat─â a boicotat Olimpiada de var─â de la Moscova ├«n semn de protest fa╚Ť─â de invadarea Afganistanului de c─âtre trupele sovietice, invazie care poate fi comparat─â cu anexarea Crimeii ╚Öi agresiunii din DonbasÔÇŁ, sus╚Ťine Potrnikov.

Jurnalistul aminte╚Öte c─â URSS ╚Öi-a trimis trupele ├«ntr-o ╚Ťar─â vecin─â la solicitarea conducerii acelei ╚Ť─âri, deoarece ├«ntre Moscova ╚Öi Kabul era semnat un acord de ajutor, dar ├«n Crimeea ╚Öi Donbas Federa╚Ťia Rus─â nu a fost invitat─â.

Vitalii Portnikov ├«l citeaz─â pe scriitorul Mihail ╚śi╚Ökin care a declarat c─â Vladimir Putin a f─âcut abuz de prilejul Olimpiadei de iarn─â de la Sochi.

ÔÇ×Dup─â finalizarea Jocurilor Olimpice de iarn─â de la Sochi, Putin a anexat Crimeea apoi a dezl─ân╚Ťuit r─âzboiul din Donbas. Ce va fi dup─â finala CM 2018?ÔÇŁ, se ├«ntreab─â Vitalii Portnikov.

În opinia jarnalistului, răspunsul la această întrebare va fi principala provocare imediat după finala de pe stadionul Lujniki.

Deschide.md | CM2018 // Prima pagin─â a revistei Charlie Hebdo: Putin marcheaz─â cu tancul

Gazeta francez─â de satir─â Charlie Hebdo ╚Öi-a ilustrat prima pagin─â a edi╚Ťiei care va fi publicat─â ├«n ziua deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal din Federa╚Ťia Rus─â cu caricatura pre╚Öedintelui rus Vladimir Putin, care se afl─â ├«ntr-un tanc cu ╚Ťeava spre portar.

Men╚Ťion─âm c─â politicienii din UE au anun╚Ťat anterior c─â nu vor lua parte la deschiderea Campionatului ├«n contextul scandalului otr─âvirii fostului spion rus Serghei Skripal ╚Öi a fiicei sale Iulia.

V─â mai amintim c─â ├«n 2015 redac┼úia revistei Charlie Hebdo din Paris a fost atacat─â, dup─â ce fusese ┼úinta unei serii de amenin┼ú─âri ├«n urma public─ârii unor caricaturi cu profetul Mahomed. ├Än urma atacului au murit 12 persoane. Prima pagin─â a edi┼úiei Charlie Hebdo care a urmat atacului a prezentat un desen cu profetul Mahomed ┼či mesajul: ÔÇ×Totul este iertatÔÇť.

Publica┼úia Charlie Hebdo a fost lansat─â ├«n 1969 ┼či a avut o apari┼úie ne├«ntrerupt─â p├ón─â ├«n 1981. Ulterior apari┼úia a fost suspendat─â, iar, ├«n decembrie 1982, a mai ap─ârut un num─âr al acesteia. ├Än 1992, Charlie Hebdo a re├«nceput s─â apar─â cu regularitate, fiind editat─â de St├ęphane Charbonnier, cunoscut sub numele de Charb, un renumit caricaturist ┼či jurnalist francez. Predecesorii acestuia au fost Fran├žois Cavanna (├«n perioada 1969 – 1981) ┼či Philippe Val (din 1992 p├ón─â ├«n 2009).

mai mult la : deschide.md

Adevarul.md : Limba rusă nu va mai avea statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova. CC a admis parţial sesizarea PL

Curtea Constitu┼úional─â a admis par┼úial sesizarea deputa┼úilor liberali, care pretind c─â obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse, dar ┼či traducerea documentelor ┼či actelor publice ├«n aceast─â limb─â ar contraveni Constitu┼úiei. Decizia a fost pronun┼úat─â luni, 4 iunie, transmite IPN.

Potrivit liberalilor, statutul limbii ruse a fost indicat prima dat─â ├«n Legea cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovene┼čti, din septembrie 1989. Documentul stabile┼čte c─â
ÔÇ×limba rus─â, ca limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiunile din URSS, se folose┼čte pe teritoriul republicii, al─âturi de limba rom├ón─â, ├«n calitate de limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiuni, ceea ce asigur─â un bilingvism na┼úional-rus ┼či rus-na┼úional realÔÇŁ. ÔÇ×Inexplicabil─â este p─âstrarea intact─â a Legii, cu men┼úinerea aceluia┼či statut ┼či garan┼úii pentru limba rus─â ÔÇô limba oficial─â a fostei URSS, la mai bine de 26 de ani de la proclamarea independen┼úei statului Republica Moldova (27 august 1991) ┼či la mai bine de 22 de ani de la adoptarea Constitu┼úiei acesteia la 29 iulie 1994 (intrat─â ├«n vigoare la 27 august 1994). E de la sine ├«n┼úeles, pe planul func┼úion─ârii limbilor ├«n Republica Moldova, anacronismul unei asemenea situa┼úiiÔÇŁ, se men┼úioneaz─â ├«n sesizarea liberalilor.
Curtea a constatat, ├«n preambulul Legii, o alt─â dovad─â a caracterului desuet al acesteia: obligativitatea utiliz─ârii limbii ruse ca limb─â de comunicare ├«ntre na┼úiunile din Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice s-a destr─âmat pe 26 decembrie 1991. De altfel, dac─â ar fi acceptat─â vigoarea legii ├«n discu┼úie, aceast─â obliga┼úie ar constitui o alt─â impunere a unei concep┼úii de o manier─â paternalist─â, atipic─â pentru perioada contemporan─â. Na┼úiunile statelor succesoare ale Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice pot utiliza ca limb─â de comunicare orice limb─â doresc, important fiind actul ├«n┼úelegerii. CC a constatat caracterul inutil al Legii cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovene┼čti. Pe de o parte, nu dispozi┼úiile sale produc efecte, ci dispozi┼úiile legilor speciale ulterioare.

Pe de alt─â parte, comunitatea din Republica Moldova tr─âie┼čte ├«ntr-un alt stat, unul nou, de drept, democratic ┼či independent, ├«n care ra┼úiunile de moment ale Legii cu privire la func┼úionarea limbilor vorbite nu-┼či mai au rostul. Curtea a subliniat c─â efectele declar─ârii desuetudinii unei legi echivaleaz─â cu abrogarea acesteia. ├Än consecin┼ú─â, a declarat inadmisibil cap─âtul de sesizare referitor la aceast─â Lege. Potrivit Cur┼úii, caracterul oficial al limbii rom├óne ├«n Republica Moldova nu exclude traducerea actelor normative adoptate sau emise de c─âtre unele autorit─â┼úi centrale ale Republicii Moldova ├«n alte limbi, garantarea de c─âtre stat a dreptului la educa┼úie ├«n limba rus─â, publicarea actelor normative, a comunic─ârilor oficiale ┼či ale altor informa┼úii de importan┼ú─â na┼úional─â ├«n limba rus─â ┼či afi┼čarea denumirilor institu┼úiilor ┼či a localurilor publice ├«n limba rus─â. Textele de lege contestate din acest punct de vedere nu prev─âd publicarea actelor normative, desf─â┼čurarea procesului de ├«nv─â┼ú─âm├ónt sau afi┼čarea denumirilor institu┼úiilor ┼či a localurilor publice exclusiv ├«n limba rus─â, ci, ├«n primul r├ónd, ├«n limba rom├ón─â, limba rus─â constituind o op┼úiune subsecvent─â.

Citeste mai mult: adev.ro/p9ti60

Despre colonelul Ion Mahu & Compania ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas

Moldoveni┼čtii care i-au pus ├«n priz─â pe ÔÇ×omule┼úii verziÔÇť din Donbas. Analiz─â realizat─â de *Nicolae ┼ó├«brigan.

Despre organizarea Mar┼čului Centenar (devenit ulterior Marea Adunare Centenar─â) se ┼čtia pe la ├«nceputul lunii februarie 2018, c├ónd organizatorii lansaser─â campania online de promovare.

├Än tot acest interval de timp, am asistat la o serie de reac┼úii isterice at├ót din partea a pre┼čedintelui Dodon, c├ót ┼či a liderului unei mi┼čc─âri moldoveniste cu scopul de a descuraja participarea cet─â┼úenilor moldoveni la manifesta┼úiile unioniste. Contextul fusese ┼či el ales nu ├«nt├ómpl─âtor: scrisorile c─âtre ONU, Consiliul Europei ┼či alte reprezentan┼úe diplomatice din R. Moldova pentru a anun┼úa c─â ÔÇ×statalitatea republicii este pus─â ├«n pericolÔÇť, semnarea declara┼úiilor anti-unioniste de c─âtre consilierii locali loiali PSRM precum ┼či propunerea de tragere la r─âspundere penal─â a primarilor ┼či consilierilor unioni┼čti ÔÇô toate acestea fac parte dintr-o campanie mai ampl─â, coordonat─â direct de strategii Kremlinului.
S─â vedem de ce ┼či pentru cine anume. ├Änceput de campanie Campania anti-unionist─â ┼či anti-Centenar fusese demarat─â pe 7 martie curent pe posturile de televiziune NTV Moldova ┼či Accent TV.
├Än acea zi buletinul de ┼čtiri al postului de televiziune NTV Moldova, dar ┼či pe pagina de Facebook a acestei televiziuni, fusese difuzat reportajul Roibu: ÔÇ×Unirea ├«nseamn─â tr─âdareÔÇť, ├«n care ale┼čii locali care semnaser─â declara┼úiile simbolice de reunire a Republicii Moldova cu Rom├ónia erau acuza┼úi de tr─âdare de patrie ┼či c─â ar fi fost mitui┼úi. ├Än reportaj este citat deputatul Partidului Sociali┼čtilor din Republica Moldova (PSRM), Grigore Novac, acesta declar├ónd ├«n Parlament c─â ale┼čii locali au semnat declara┼úiile ├«n schimbul unor sume de bani de p├ón─â la 2000 de euro.

Ulterior, dezinformarea fusese demontat─â de jurnali┼čtii de la StopFals.md, ace┼čtia demonstr├ónd c─â declara┼úiile lui Novac fuseser─â doar minciuni rostogolite ├«n pres─â de canalele PSRM-ului.

Cine l-a ÔÇ×consiliatÔÇť pe Dodon s─â formeze acel ÔÇ×Front Na┼úionalÔÇť (anti-unionist ┼či antirom├ónesc)? Nimeni altul dec├ót colonelul (r.) Ion Mahu ÔÇô fost cadru al contraspionajului sovietic ┼či apoi al celui moldovenesc. Presa din R. Moldova men┼úioneaz─â c─â acesta ar fi un rom├ónofob convins ┼či nepot al unui general al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), fiind implicat ├«n preg─âtirea ac┼úiunilor de destabilizare a situa┼úiei din republic─â din 7-8 aprilie 2009. ├Än martie 2016 Mahu formeaz─â Mi┼čcarea Popular─â ÔÇ×Salv─âm MoldovaÔÇť compus─â de silovici (reprezentan┼úi ai structurilor de for┼ú─â) moldoveni ┼či alte personalit─â┼úi obscure, iar pe 9 februarie 2018 apeleaz─â la Dodon, PSRM, precum ┼či la alte ÔÇ×organiza┼úii patrioticeÔÇť (pro-Kremlin) s─â ÔÇ×ini┼úieze ├«n Moldova crearea Frontului Rezisten┼úei Na┼úionale ┼či s─â organizeze Congresul For┼úelor PatrioticeÔÇť.

Maia Sandu, lidera opozi╚Ťiei de la Chi╚Öin─âu, explic─â de ce guvernul Republicii Moldova este duplicitar fa╚Ť─â de Moscova | INTERVIU ROM├éNIA LIBER─é

Maia Sandu declar─â, ├«ntr-un interviu pentru ÔÇ×Rom├ónia liber─âÔÇť, c─â ├«n Republica Moldova ÔÇ×├«ntotdeauna exist─â un scenariu rusescÔÇť ╚Öi c─â ast─âzi Kremlinul ÔÇ×nu trebuie s─â fac─â nimic pentru a discredita agenda european─â a R. Moldova pentru c─â acest lucru ├«l fac autorit─â╚Ťile pseudo-europene cu mult succesÔÇť.

╚śefa Partidului Ac╚Ťiune ╚Öi Solidaritate nu ├«n╚Ťelege de ce premierul Rom├óniei sus╚Ťine trecerea la sistemul electoral mixt ├«n R. Moldova, sistem care ├«i avantajeaz─â pe pro-ru╚Öi, ╚Öi nici de ce Vlad Plahotniuc, ÔÇ×cel mai corupt personaj politic de la Chi╚Öin─âuÔÇť, este sprijinit de ÔÇ×anumite for╚Ťe politiceÔÇť din Rom├ónia.

RL: Ce crede╚Ťi c─â a vrut s─â ob╚Ťin─â sau s─â demonstreze Dimitrie Rogozin prin for╚Ťarea venirii sale ├«n R. Moldova, ├«n ciuda avertismentelor ╚Öi a opozi╚Ťiei Ministerului de Externe de la Chi╚Öin─âu?

Maia Sandu:┬áRogozin, ca de fiecare dat─â, ╚Öi-a dorit s─â ne provoace ╚Öi s─â ne umileasc─â. Trupele ruse╚Öti de pe teritoriul R. Moldova sunt trupe de ocupa╚Ťie, iar vizita planificat─â de acesta la Chi╚Öin─âu ╚Öi Tiraspol pentru a serba, ├«mpreun─â cu Igor Dodon ╚Öi regimul separatist din st├ónga Nistrului, prezen╚Ťa acestora pe teritoriul nostru este o insult─â adus─â statului ╚Öi cet─â╚Ťenilor R. Moldova. Avertismentele autorit─â╚Ťilor de la Chi╚Öin─âu au fost, pe de alt─â parte, palide.

Cine este studentul care i-a cerut socoteal─â lui Dodon la Moscova: ÔÇ×E un semn bun!ÔÇŁ

Studentul┬ácare l-a ├«ntrebat pe Igor Dodon la Moscova de ce nu lupt─â ├«mpotriva sistemului┬á╚Öi┬ánu face ce a promis ├«n campania electoral─â, ┬áafirm─â c─â r─âspunsul pre╚Öedintelui nu l-a impresionat,┬ádin contra, ÔÇ×a demonstrat c─â el este pre╚Öedintele oligarhilor ╚Öi intereselor acestoraÔÇŁ. T├ón─ârul, originar din R. Moldova, se nume╚Öte Dorian Fr─âs├«neanu ╚Öi este student ├«n anul I la┬áInstitutul de Stat pentru Rela╚Ťii Interna╚Ťionale din Moscova (MGIMO).

Dorian Fr─âs├«neanu a f─âcut studii la liceul ÔÇ×PrometeuÔÇŁ din Chi╚Öin─âu, p├ón─â ├«n clasa a X-a. Liceul l-a terminat ├«n Anglia cu o burs─â HMC (HeadmastersÔÇÖ and HeadmistressesÔÇÖ Conference). Ulterior a studiat dreptul englez la┬áUniversitatea din Leicester ╚Öi dreptul francez la Universitatea din Strasbourg. Tot la Strasbourg a ob╚Ťinut diploma de master ├«n drept interna╚Ťional ╚Öi european. Din septembrie 2016, Dorian face un master ├«n ╚Ötiin╚Ťe politice, Politica ╚Öi economia ├«n Eurasia la MGIMO.

├Äntrebat de ZdG, de ce a decis s─â adreseze ├«ntreb─âri ÔÇ×incomodeÔÇŁ pre╚Öedintelui, Dorian Fr─âs├«neanu, spune c─â┬ámotivul ├«l constituie deciziile contradictorii ale noului ╚Öef de┬ástat.

ÔÇ×Domnul Dodon a promis ├«n campania electoral─â c─â este candidatul anti-guvernare, candidatul anti-oligarhic ╚Öi c─â el e unicul care va lupta cu guvernarea. ├Än acela╚Öi timp ├«ns─â, a acuzat contra-candidata sa c─â e ├«n c├órd─â╚Öie cu guvernarea. ├Än momentul c├ónd a devenit oficial pre╚Öedinte, acesta ├«ns─â a ├«nceput s─â se ocupe de limb─â, drapele, cet─â╚Ťenii ╚Öi s─â promit─â c─â din 2018 ar putea anula Acordul de Asociere cu Uniunea European─â. Eu am decis totu╚Öi s─â ├«l ├«ntreb de ce prioritatea lui este Acordul de Asociere, care poate aduce doar beneficii pe termen lung ╚Öi nu lupta cu corup╚Ťia, depolitiarea institu╚Ťiilor statului, concentrarea puterii ├«n m├óna unui grup restr├óns etc.ÔÇŁ, a declarat Dorian Fr─âs├«neanu.

Referitor la r─âspunsul lui Igor Dodon, t├ón─ârul sus╚Ťine c─â acesta demonstreaz─â ÔÇ×populismÔÇŁ.

MI╚śCAREA GEOSTRATEGIC─é CARE AFECTEAZ─é ROM├éNIA: Germania cu sprijinul Fran╚Ťei MUT─é ├«n Moldova ├«n favoarea Rusiei/ La Bucure╚Öti NICI O REAC╚ÜIE

La Chi╚Öin─âu ╚Öi la Tiraspol, unde s-a aflat ├«n vizit─â mar╚Ťi, ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a cerut s─â se pun─â ├«n practic─â protocolul de la Berlin de la ├«nceputul lunii iunie, c├ónd, dup─â o ├«ntrerupere de 2 ani, au fost reluate negocierile ├«n formatul 5+2 pentru solu╚Ťionarea conflictului transnistrean. Protocolul prevede, ├«ntre altele, ca Chi╚Öin─âul s─â recunoasc─â diplomele de studii ╚Öi pl─âcu╚Ťele de ├«nmatriculare auto transnistrene, transmite Radio Europa Liber─â.

Cererea lui Steinmeier are ca substrat acordarea unui statut special Transnistriei așa cum cere Rusia.

Bundesaussenminister Frank-Walter Steinmeier

Steinmeier este ╚Öi pre╚Öedintele ├«n exerci╚Ťiu al OSCE.

ÔÇ×Efortul domnului Steinmeier nu este ├«n niciun caz de a rezolva conflictul ruso-moldav de pe teritoriul Republicii Moldova, este acela de a legaliza separarea Transnistriei de Republica MoldovaÔÇŁ, a declarat ├«ntr-un interviu la REL cunoscutul analist Vladimir Socor.

Deocamdat─â de la Bucure╚Öti nu exist─â nici o reac╚Ťie pe acest subiect care afecteaz─â interesele de securitate ale Rom├óniei.

├Änc─â dou─â persoane condamnate pentru preg─âtirea ac┼úiunilor de destabilizare a situa╚Ťiei din Moldova

Dou─â persoane au fost condamnate la cinci ani de ├«nchisoare cu suspendare┬ápentru preg─âtirea ac┼úiunilor de destabilizare a situa╚Ťiei din Moldova.

Verdictul a fost dictat de Judec─âtoria r-lui Ciad├ór-Lunga care i-a recunoscut pe cei doi tineri vinova┼úi de┬áinstruiri cu acordarea suportului serviciilor secrete str─âine ├«n scop terorist ┼či preg─âtirea la participarea unei forma┼úiuni paramilitare ilegale.

 Inca-doua-persoane-condamnate-pentru-pregatirea-actiunilor-de-destabilizare-a-situatiei-din-moldova-1437375533

Potrivit procurorilor, la ├«nceputul lunii august 2014 ┼či ├«n aprilie curent, prin sentin┼úa Judec─âtoriei Comrat, al┼úi trei tineri au fost condamna┼úi pentru atentarea la ordinea constitu┼úional─â la c├óte 5 ani de ├«nchisoare, cu suspendarea condi┼úionat─â a execut─ârii pedepsei pe un termen de prob─â de 5 ani ┼či privarea de dreptul de a activa ├«n domeniul circuitului de arme pe o perioad─â de 5 ani.