This is default featured slide 1 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 2 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 3 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 4 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

This is default featured slide 5 title

You can completely customize the featured slides from the theme theme options page. You can also easily hide the slider from certain part of your site like: categories, tags, archives etc. More ┬╗

 

Deschide.md | Tiraspolul ├«ncalc─â Acordul din 1992. Coloane cu tehnic─â militar─â pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol

Delega╚Ťia R. Moldova la Comisia Unificat─â de Control anun╚Ť─â printr-un comunicat de pres─â c─â Tiraspolul ├«ncalc─â flagrat Acordul din 1992, deoarece pe traseul R├óbni╚Ťa – Tiraspol direc╚Ťia spre Grigoriopol au fost monitorizate trei coloane cu tehnic─â militar─â a Tiraspolului.

La 14 iunie, ├«n Tighina, componentele Comisiei Unificate de Control (CUC) s-au convocat ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â prezidat─â de delega╚Ťia Republicii Moldova.

Comisa a aprobat numirea unui nou observator militar din partea Republicii Moldova – locotenent-colonelul Ianu╚Ö Mu╚Öet.

Potrivit raportului s─âpt─âm├ónal al Comandamentului Militar ├Äntrunit situa╚Ťia ├«n Zona de Securitate a fost calificat─â ca fiind f─âr─â incidente excep╚Ťionale.

Concomitent, delega╚Ťia Chi╚Öin─âului ╚Öi-a exprimat profunda ├«ngrijorare ├«n leg─âtur─â cu ├«nc─âlcarea flagrant─â a Acordului moldoÔÇôrus din 21 iulie 1992.

├Äncep├ónd cu ora 08:30, pe traseul Tiraspol ÔÇô R├óbni╚Ťa, direc╚Ťia Grigoriopol ÔÇô Dub─âsari, au fost fixate 3 coloane cu tehnic─â militar─â auto ╚Öi blindat─â de diferite tipuri (TAB, DRDM) (posibil ale Grupului Operativ al Trupelor Ruse), care se deplasau fiind ├«nso╚Ťite de automobilele speciale ale structurilor neconstitu╚Ťionale de mili╚Ťie.

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â. Un b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau 17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar BC ÔÇ×VictoriabankÔÇŁ SA. Cel care a primit gen┼úile cu bani era Veaceslav PlatonÔÇŽÔÇŁ

Consult├ónd zeci de surse ╚Öi sute de pagini de arhiv─â, deschis─â sau secretizat─â ╚Öi mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chi╚Öin─âu, Moscova ╚Öi Kiev, vom pune ├«n premier─â evenimentele cap la cap, pentru a ob┼úine pentru prima dat─â tabloul clar al schemei, cu probe ┼či conexiuni foarte clare. La fel ├«n premier─â absolut─â vom face o expunere detaliat─â a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiec─âruia, cu sume exacte, ├«n comiterea Jafului Secolului. Astfel ne propunem s─â descurc─âm ceea ce au ├«ncurcat serviciile speciale de la Moscova, s─â adun─âm ├«n premier─â, din elementele de puzzle pe care le avem la dispozi╚Ťie, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, s─â descoperim leg─âturile acestui atac cu politicul de la Moscova ┼či Chi╚Öin─âu ╚Öi s─â pornim ├«mpreun─â ├«n c─âutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca ÔÇ×Laundromatul RusescÔÇŁ ┼či ÔÇ×Furtul MiliarduluiÔÇŁ din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt dou─â elemente ale aceleia┼či opera┼úiuni coordonate de la Moscova, av├ónd la baz─â aceia┼či inginerie financiar─â, schema de sp─âlare a banilor pus─â ├«n aplicare de serviciile speciale ruse┼čti prin intermediul lui Veaceslav Platon, av├ónd ca mod de operare dou─â sp─âl─âtorii financiar-bancare la Chi┼čin─âu, coordonate din acela┼či centru de comand─â. ├Än aceast─â investiga┼úie urmeaz─â s─â deconspir─âm ├«mpreun─â schema Miliardomatului rusesc din Moldova, s─â ├«n┼úelegem care au fost scopurile urm─ârite de cei care au elaborat-o, s─â administr─âm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice ┼či extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispozi┼úia noastr─â. Vom analiza ├«mpreun─â modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruse┼čti ┼či acoperit de liderul PLDM de atunci Vlad Filat ╚Öi cum a fost el racolat, ├«mpreun─â cu Ilan Shor ├«n schem─â, dar ┼či cum a fost aleas─â ÔÇ×Banca de EconomiiÔÇŁ ├«n calitate de ┼úint─â principal─â a atacului. Vom vedea ├«mpreun─â cum l─âcomia unor politicieni de la Chi┼čin─âu i-au l─âsat atra┼či ├«ntr-un joc senza┼úional de periculos, cu soarta ┼ú─ârii pe care au condus-o. ├Äntreaga opera╚Ťiune era coordonat─â de FSB ╚Öi se f─âcea pentru falimenarea ╚Ť─ârii ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

├Än consecin┼ú─â, urmeaz─â s─â ├«n┼úelegem de ce opera┼úiunea serviciilor speciale ruse┼čti a escaladat ├«n cel mai mare conflict diplomatic din istoria rela┼úiilor dintre Republica Moldova ┼či Federa┼úia Rus─â ┼či cum serviciile de la Moscova ├«ncearc─â acum cu disperare s─â ┼čtearg─â urmele opera┼úiunii ┼či s─â influen┼úeze investiga┼úiile interna┼úionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei companii interna┼úionale, fiind contractat─â de Banca Na┼úional─â a Moldovei pentru a l─âmuri lucrurile ┼či a ajuta la recuperarea banilor fura┼úi, nu a adus nimic nou ┼či s-a limitat, dup─â ani buni de a┼čteptare, la o simpl─â expunere de evenimente ┼či companii implicate episodic ├«n circuitul banilor, ├«n mare parte deja cunoscute ├«n spa┼úiul public, f─âr─â ├«ns─â a descifra schema ┼či actorii importan┼úi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investiga╚Ťie? De ce a ales s─â se limiteze ├«n a pune gr─âmad─â ni╚Öte companii ╚Öi oameni din mediul de afaceri, f─âr─â ├«ns─â a se aprofunda ├«n deconspirarea schemei ╚Öi a prezenta probe reale, ├«ncerc├ónd s─â induc─â ╚Öi mai multa confuzie ├«n subiectul fraudei ╚Öi sa nu-╚Öi asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, ╚Öi mai grav, unii prim mini╚Ötri de la Chi╚Öin─âu? De ce Kroll s-a temut sa spun─â ceea ce a descoperit ├«nc─â de la primii pa╚Öi ai investiga╚Ťiei, dovezi care indica f─âr─â ├«ndoial─â c─â furtul miliardariului nu este altceva dec├ót o continuare a Laundromatului Rusesc, o sp─âl─âtorie uria╚Ö─â de bani? De ce Kroll s-a temut sa spun─â lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ru┼či, dup─â ce a publicat ini╚Ťial c├óteva elemente, c├ó┼úiva pa┼či timizi spre Adev─âr, prezent├ónd acelea╚Öi companii, implicate at├ót ├«n furtul miliardardului, c├ót ╚Öi ├«n Laundromatul Rusesc? Vom prezenta ├«n ancheta noastr─â leg─âturi ╚Öi probe care vor da r─âspunsuri ╚Öi la aceste ├«ntreb─âri.

Deschide.md | CM2018 // Prima pagin─â a revistei Charlie Hebdo: Putin marcheaz─â cu tancul

Gazeta francez─â de satir─â Charlie Hebdo ╚Öi-a ilustrat prima pagin─â a edi╚Ťiei care va fi publicat─â ├«n ziua deschiderii Campionatului Mondial de Fotbal din Federa╚Ťia Rus─â cu caricatura pre╚Öedintelui rus Vladimir Putin, care se afl─â ├«ntr-un tanc cu ╚Ťeava spre portar.

Men╚Ťion─âm c─â politicienii din UE au anun╚Ťat anterior c─â nu vor lua parte la deschiderea Campionatului ├«n contextul scandalului otr─âvirii fostului spion rus Serghei Skripal ╚Öi a fiicei sale Iulia.

V─â mai amintim c─â ├«n 2015 redac┼úia revistei Charlie Hebdo din Paris a fost atacat─â, dup─â ce fusese ┼úinta unei serii de amenin┼ú─âri ├«n urma public─ârii unor caricaturi cu profetul Mahomed. ├Än urma atacului au murit 12 persoane. Prima pagin─â a edi┼úiei Charlie Hebdo care a urmat atacului a prezentat un desen cu profetul Mahomed ┼či mesajul: ÔÇ×Totul este iertatÔÇť.

Publica┼úia Charlie Hebdo a fost lansat─â ├«n 1969 ┼či a avut o apari┼úie ne├«ntrerupt─â p├ón─â ├«n 1981. Ulterior apari┼úia a fost suspendat─â, iar, ├«n decembrie 1982, a mai ap─ârut un num─âr al acesteia. ├Än 1992, Charlie Hebdo a re├«nceput s─â apar─â cu regularitate, fiind editat─â de St├ęphane Charbonnier, cunoscut sub numele de Charb, un renumit caricaturist ┼či jurnalist francez. Predecesorii acestuia au fost Fran├žois Cavanna (├«n perioada 1969 – 1981) ┼či Philippe Val (din 1992 p├ón─â ├«n 2009).

mai mult la : deschide.md

Investigatia Zeppelin.md : Miliardomat. Moldovan LAUNDROMAT

ÔÇť14 noiembrie 2014. Centrul ora╚Öului Moscova, Federa╚Ťia Rus─â.┬áUn b─ârbat bine f─âcut, cu siluet─â de bodyguard, transmite altuia, mai scund, patru gen╚Ťi imense. ├Än gen╚Ťi erau┬á17,5 milioane de dolari. Era doar partea de cash din totalul de 30 de milioane din costul pachetului majoritar┬áBC ÔÇ×VictoriabankÔÇŁ SA.┬áCel care a primit gen┼úile cu bani era Veaceslav PlatonÔÇŽÔÇŁ

Consult├ónd zeci de surse ╚Öi sute de pagini de arhiv─â, deschis─â sau secretizat─â ╚Öi mii de documente bancare, scurse de sursele noastre de la Chi╚Öin─âu, Moscova ╚Öi Kiev, vom pune ├«n premier─â evenimentele cap la cap, pentru a ob┼úine pentru prima dat─â tabloul clar al schemei, cu probe ┼či conexiuni foarte clare. La fel ├«n premier─â absolut─â vom face o expunere detaliat─â a tuturor autorilor Furtului Miliardului, cu indicarea ponderii fiec─âruia, cu sume exacte, ├«n comiterea Jafului Secolului. ┬áAstfel ne propunem s─â descurc─âm ceea ce au ├«ncurcat serviciile speciale de la Moscova, s─â adun─âm ├«n premier─â, din elementele de puzzle pe care le avem la dispozi╚Ťie, tabloul general al atacului la sistemul financiar-bancar al Moldovei, s─â descoperim leg─âturile acestui atac cu politicul de la Moscova ┼či Chi╚Öin─âu ╚Öi s─â pornim ├«mpreun─â ├«n c─âutarea Miliardului pierdut.

Vom demonstra ca ÔÇ×Laundromatul RusescÔÇŁ ┼či ÔÇ×Furtul MiliarduluiÔÇŁ din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt de fapt dou─â elemente ale aceleia┼či opera┼úiuni coordonate de la Moscova, av├ónd la baz─â aceia┼či inginerie financiar─â, schema de sp─âlare a banilor pus─â ├«n aplicare de serviciile speciale ruse┼čti prin intermediul lui Veaceslav Platon, av├ónd ca mod de operare dou─â sp─âl─âtorii financiar-bancare la Chi┼čin─âu, coordonate din acela┼či centru de comand─â. ├Än aceast─â investiga┼úie urmeaz─â s─â deconspir─âm ├«mpreun─â schema┬áMiliardomatului┬árusesc din Moldova, s─â ├«n┼úelegem care au fost scopurile urm─ârite de cei care au elaborat-o, s─â administr─âm probe, zeci de acte semnate de Veaceslav Platon, scrisori electronice ┼či extrase din sute de documente bancare care au ajus la dispozi┼úia noastr─â. Vom analiza ├«mpreun─â modul de operare a lui Veaceslav Platon, cum era coordonat de serviciile speciale ruse┼čti ┼či acoperit de┬áliderul PLDM de atunci Vlad Filat ╚Öi cum a fost el racolat, ├«mpreun─â cu Ilan Shor┬á├«n schem─â, dar ┼či cum a fost aleas─â ÔÇ×Banca de EconomiiÔÇŁ ├«n calitate de ┼úint─â principal─â a atacului. Vom vedea ├«mpreun─â cum l─âcomia unor politicieni de la Chi┼čin─âu i-au l─âsat atra┼či ├«ntr-un joc senza┼úional de periculos, cu soarta ┼ú─ârii pe care au condus-o. ├Äntreaga opera╚Ťiune era coordonat─â de FSB ╚Öi se f─âcea pentru falimenarea ╚Ť─ârii ├«nainte de alegerile parlamentare din 2014.

├Än consecin┼ú─â, urmeaz─â s─â ├«n┼úelegem de ce opera┼úiunea serviciilor speciale ruse┼čti a escaladat ├«n cel mai mare conflict diplomatic din istoria rela┼úiilor dintre Republica Moldova ┼či Federa┼úia Rus─â ┼či cum serviciile de la Moscova ├«ncearc─â acum cu disperare s─â ┼čtearg─â urmele opera┼úiunii ┼či s─â influen┼úeze investiga┼úiile interna┼úionale, inclusiv ancheta companiei Kroll. Ancheta acestei┬á companii interna┼úionale, fiind contractat─â de Banca Na┼úional─â a Moldovei pentru a l─âmuri lucrurile ┼či a ajuta la recuperarea banilor fura┼úi, nu a adus nimic nou ┼či s-a limitat, dup─â ani buni de a┼čteptare, la o simpl─â expunere de evenimente ┼či companii implicate episodic ├«n circuitul banilor, ├«n mare parte deja cunoscute ├«n spa┼úiul public, f─âr─â ├«ns─â a descifra schema ┼či actorii importan┼úi care au coordonat atacul la sistemul financiar-bancar moldovenesc.

De cine s-a temut Kroll? De ce Kroll doar a imitat o investiga╚Ťie? De ce a ales s─â se limiteze ├«n a pune gr─âmad─â ni╚Öte companii ╚Öi oameni din mediul de afaceri, f─âr─â ├«ns─â a se aprofunda ├«n deconspirarea schemei ╚Öi a prezenta probe reale, ├«ncerc├ónd s─â induc─â ╚Öi mai multa confuzie ├«n subiectul fraudei ╚Öi sa nu-╚Öi asume nici o responsabilitate? De ce Kroll a menajat unii raideri, dar, ╚Öi mai grav, unii prim mini╚Ötri de la Chi╚Öin─âu? De ce Kroll s-a temut sa spun─â ceea ce a descoperit ├«nc─â de la primii pa╚Öi ai investiga╚Ťiei, dovezi care indica f─âr─â ├«ndoial─â c─â furtul miliardariului nu este altceva dec├ót o continuare a Laundromatului Rusesc, o sp─âl─âtorie uria╚Ö─â de bani? De ce Kroll s-a temut sa spun─â lucrurilor pe nume? De ce Kroll s-a temut de ru┼či, dup─â ce a publicat ini╚Ťial c├óteva elemente, c├ó┼úiva pa┼či timizi spre Adev─âr, prezent├ónd acelea╚Öi companii, implicate at├ót ├«n furtul miliardardului, c├ót ╚Öi ├«n Laundromatul Rusesc? Vom prezenta ├«n ancheta noastr─â leg─âturi ╚Öi probe care vor da r─âspunsuri ╚Öi la aceste ├«ntreb─âri.

 

Hello world!

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start writing!

Adevarul.ro | R─âzvan Voncu : M-am ├«n┼čelat, recunosc: micul grup de oligarhi refugia┼úi ├«n Germania de represaliile lui Plahotniuc s-a dovedit mai tare dec├ót Plahotniuc

├Än consecin┼ú─â, Andrei N─âstase (cel sus┼úinut de ÔÇ×refugia┼úiiÔÇť din Germania, care fac leg─âtura ├«ntre UCD-UCS ┼či partidul Maiei Sandu) a c├ó┼čtigat turul al II-lea al alegerilor pentru Prim─âria Chi┼čin─âului.

Nu e grav s─â recuno┼čti c─â ai gre┼čit. E grav s─â persi┼čti ├«n gre┼čeal─â. Sau, recunosc├ónd c─â ai gre┼čit, s─â sari p├órleazul, afirm├ónd deodat─â contrariul celor afirmate mai devreme. Victoria lui Andrei N─âstase, real─â, e o victorie mic─â, ├«n primul r├ónd pentru cei care ar fi trebuit s─â fac─â obiectul principal al dezbaterii electorale: locuitorii Chi┼čin─âului. Un ora┼č extrem de prost administrat, cu grave probleme structurale, care ar fi avut nevoie de un edil competent, cu o larg─â viziune administrativ─â. Cei care l-au v─âzut ├«n public pe noul ales ┼čtiu c─â nu e deloc persoana potrivit─â pentru a conduce, fie ┼či numai un an ┼či ceva, un ora┼č at├ót de mare ┼či cu at├ót de multe probleme. Dimpotriv─â: e un om primitiv, cu idei pu┼úine (dar fixe) ┼či cu un discurs precar din punct de vedere al standardelor democratice. Nici vorb─â de viziune de dezvoltare, nici strop de experien┼ú─â ├«n administra┼úia citadin─â.
M─â tem c─â nici nu e capabil s─â identifice problemele structurale ale Chi┼čin─âului, care nu rezult─â numai din proasta gestiune Chirtoac─â. Ora┼čul a fost tragic deformat, spre a exprima o anumit─â viziune ideologic─â, ├«nc─â din perioada lui Karl Schimdt. Ca s─â nu mai vorbim de epoca sovietic─â, ├«n care fiecare schimbare de „linie a partidului” (de la rusificarea total─â din anii ’50, prin „moldovenismul” din anii ’70, p├ón─â la perestroika gorbaciovist─â) ┼či-a pus amprenta nefast─â asupra ┼úesutului edilitar al urbei de pe B├óc. Problemele – ├«ncep├ónd cu infrastructura stradal─â insuficient─â ┼či termin├ónd cu haosul structural al cartierelor – s-au acumulat ┼či, pe fondul aglomer─ârii popula┼úiei ├«n principalul ora┼č al „republicii”, au devenit cronice. Necesit├ónd, cu alte cuvinte, o real─â viziune urbanistic─â, fonduri considerabile ┼či capacit─â┼úi administrative.
Nici Ion Ceban nu le avea, chiar deloc, dar la Andrei N─âstase absen┼úa lor e agravat─â de primitivism ┼či de caren┼úele de comunicare inter-personal─â. Cei care cred c─â victoria sa este ┼či victoria valorilor europene ori se ├«mbat─â cu ap─â chioar─â, ori n-au habar cum arat─â ┼či cum vorbe┼čte un european. Nici din punct de vedere politic, victoria lui N─âstase nu face lumin─â, ├«n perspectiva alegerilor generale ┼či preziden┼úiale viitoare. Este cea mai str├óns─â victorie ob┼úinut─â vreodat─â de partidele care se declar─â pro-europene ├«n Capital─â. Dac─â Ion Ceban a luat 47,5% ├«n Chi┼čin─âu, „sociali┼čtii” ┼či Dodon ponesc favori┼úi ai celor dou─â scrutinuri care bat la u┼č─â. ┼×i care sunt mult mai importante dec├ót acesta.
├Än nordul rusificat, ├«n G─âg─âuzia la fel de rusificat─â, ┼čansele „pro-europenilor” par minime, ├«n pofida lipsei oric─ârui rezultat al pre┼čedin┼úiei lui Dodon. Iar dac─â, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat la precedentele alegeri, vor fi mobiliza┼úi ┼či transnistrenii, victoria lui N─âstase se va dovedi una, din perspectiva parlamentarelor ┼či preziden┼úialelor, ├á la Pyrus. Iar elita politic─â de la Chi┼čin─âu va converti victoria lui N─âstase ├«ntr-un alt capitol al „pendul─ârii”, ├«ntr-o zon─â gri, ├«ntre Bruxelles ┼či Moscova. Nici ├«ntr-o parte, nici ├«n cealalt─â.

RadioChisinau.md | R. Moldova export─â cele mai multe produse ├«n Rom├ónia ÔÇô de trei ori mai mult dec├ót ├«n Rusia

Republica Moldova a exportat, ├«n primele patru luni ale anului curent, m─ârfuri ├«n valoare de peste 878 de milioane de dolari, cu 28,7% mai mult dec├ót ├«n lunile ianuarie-aprilie din 2017, arat─â datele Biroului Na╚Ťional de Statistic─â din Republica Moldova, transmite Romanian Global News.

├Än statele Uniunii Europene┬áau fost v├óndute m─ârfuri de 595 de milioane de dolari sau 67,8% din totalul celor exportate, pe c├ónd ├«n ╚Ť─ârile CSI au ajuns doar 16,3% din produsele autohtone.

╚Üara care cump─âr─â cele mai multe m─ârfuri de peste Prut r─âm├óne Rom├ónia, unde am v├óndut de peste 220,7 milioane de dolari ├«n primele patru luni ale anului curent sau de trei ori mai mult dec├ót ├«n Federa╚Ťia Rus─â – 74,3 milioane de dolari.

Cele cinci ╚Ť─âri ├«n care R. Moldova a exportat cel mai mult ├«n perioada ianuarie-aprilie 2018:

  • Rom├ónia – 220 728 de milioane de dolari;
  • Italia – 103 927 de milioane de dolari;
  • Germania – 77 518 milioane de dolari;
  • Rusia – 74 357 de milioane de dolari;
  • Turcia – 38 052 de milioane de dolari.

TVR Moldova | Exclusiv de la Kiev. Iulian Chifu: da┼úi-ne argumente ca s─â v─â putem ajuta c├ónd Rom├ónia va prelua pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene

Din ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia rotativ─â a Consiliului Uniunii Europene, iar pentru a beneficia de o sus┼úinere din partea ei este necesar ca Republica Moldova s─â ofere c├ót mai multe argumente c─â are nevoie ┼či vrea. Aceasta este declara┼úia lui Iulian Chifu, analist de politic─â extern─â rom├ón, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, prezent la cea de a doua reuniune Republica Moldova – Ucraina ÔÇô Georgia care are loc la Kiev, ├«n exclusivitate pentru TVR MOLDOVA. Mai multe declara┼úii le pute┼úi viziona ├«n interviul integral.

TVR MOLDOVA┬á – A fost prima reuniune pe 2 martie la Chi┼čin─âu, acum este a doua reuniune la┬áKiev, ce ar trebui s─â urmeze ├«n rela┼úiile trilaterale, Republica Moldova – Ucraina – Georgia, ca s─â evolu─âm de la conferin┼úe ┼či discursuri spre anumi┼úi ipa┼či concre┼úi pe care UE ├«i a┼čteapt─â de la cele trei capitale?

I. Chifu – Avem deja un pas important care se consum─â aici la Kiev, este vorba despre semnarea acelei formule de adunare interparlamentar─â┬á a celor trei state, care au acordul de asociere cu UE ┼či care sunt cele mai avansate ├«n domeniul reformelor pentru c─â mai exist─â alte trei ┼ú─âri ├«n Parteneriatul Estic care intr─â ├«n discu┼úii. Evident c─â este important ca cele trei state s─â ├«nceap─â s─â dezvolte proiecte comune dincolo de aceast─â reuniune care este important─â. De asemenea trebuie s─â implice ├«n mod automat statele baltice Polonia ┼či Rom├ónia adic─â statele din flancul etic, ele pot ├«ncerca cooper─âri fie ├«n formatul B9 fie ├«n formatul Polonia – Rom├ónia ┼či statele Baltice direct.

Tocmai pentru a marca faptul c─â acesta este drumul spre UE, spre occident ┼či de a ob┼úine ┼či sprijinul statelor vecine ├«n aceast─â direc┼úie. Va exista o descindere la Washington la sf├ór┼čitul lunii iunie a acelor trei ┼čefi de Parlamente ├«mpreun─â ┼či cu sus┼úinerea celor trei state baltice, tocmai pentru a┬áatrage aten┼úia asupra problematicii din regiunii.

TVR MOLDOVA – Care va fi reac┼úia Moscovei dup─â aceste evenimente care se consum─â av├ónd ├«n vedere c─â ├«n 2019 este┬áun an electoral at├ót pentru Republica Moldova c├ót ┼či pentru Ucraina?

I. Chifu – Federa┼úia Rus─â are reac┼úii ├«ntotdeauna pentru orice timp de sesizare, dar lucrurile nu trebuie s─â fie privite ├«ntr-o form─â descurajant─â. Important este afirmarea suveranit─â┼úii a integrit─â┼úii teritoriale ┼či a independen┼úei celor trei state care se afirm─â inclusiv prin adoptarea unor ob┼úinui de securitate de prosperitate. Dar mai ales ceea ce va fi crucial, va fi votul ┼či orientarea strategic─â a Republicii Moldova, ├«n al doilea r├ónd men┼úinerea orient─ârii ├«n privin┼úa Ucrainei. Acolo unde s─â zicem c─â avem emo┼úii mai pu┼úine. Pentru c─â men┼úinerea acelui r─âzboi, anexarea Crimeei ┼či agresiunea militar─â rus─â din estul Ucrainei┬á a creat din Rusia un du┼čman ┼či indiferent de cine va veni la conducerea statului ucrainean posibilitatea unei reorient─âri este nul─â pentru c─â popula┼úia ├«n sine este pornit─â pe linie proeuropean─â.

TVR MOLDOVA –
A┼úi pomenit de Rom├ónia ├«n aceast─â ecua┼úiei de cooperare regional─â,┬áRepublica Moldova – Ucraina – Georgia, ├«n 2019 la 1 ianuarie Rom├ónia preia pre┼čedin┼úia Consiliului Uniunii Europene, ce crede┼úi c─â ar trebui s─â fac─â cele trei state pe deoparte ┼či care ar trebui s─â fie agenda Bucure┼čtiului ├«n aceast─â pre┼čedin┼úie, pentru c─â ├«n primul r├ónd sunt dou─â ┼ú─âri de frontier─â cu Rom├ónia?

Deschide.md | Iulian CHIFU // Ușor cu pianul pe scări, că nu e balalaică sau pe cine spijină România în R. Moldova

Procesul de maturizare al unei forma╚Ťiuni politice ╚Öi a unui om politic trece prin cel pu╚Ťin trei etape obligatorii. Maturizarea partidelor ╚Öi personalit─â╚Ťilor politice

Prima e cea de la formarea unei organiza╚Ťii politice, manifesta╚Ťii publice ╚Öi organizarea de ac╚Ťiuni care presupun sus╚Ťinere public─â ╚Öi participarea unui num─âr mare de oameni. Este prima etap─â a devenirii unui om politic. Dac─â nu po╚Ťi coordona asemenea organiz─âri ╚Öi ac╚Ťiuni, e pu╚Ťin probabil s─â po╚Ťi aspira vreodat─â la de╚Ťinerea puterii ├«ntr-un stat.
A doua etap─â este cea a organiz─ârii particip─ârii unui partid sau a candida╚Ťilor unui partid la alegeri. Gestiunea alegerilor ╚Öi administrarea lor e un alt punct relevant, care se soldeaz─â ╚Öi cu ob╚Ťinerea unor func╚Ťii ├«n administra╚Ťia public─â local─â. Cele petrecute duminic─â consacr─â, astfel Opozi╚Ťia din strad─â ├«n dep─â╚Öirea unei etape ╚Öi nevoia asum─ârii responsabilit─â╚Ťilor de administrare aferente pozi╚Ťiilor ob╚Ťinute ├«n alegeri, respectiv cea pentru Prim─âria Chi╚Öin─âu. Ciclul a ├«nceput pentru PPDA-PAS-PLDM odat─â cu alegerile preziden╚Ťiale ├«n care Maia Sandu s-a clasat pe locul doi, cu un scor merituos, care merita consolidat ╚Öi valorificat chiar de atunci.

A treia etap─â este cea a accesului la Guvernarea ╚Ť─ârii, ╚Öi la responsabilit─â╚Ťile de nivel statal, inclusiv a celor ce ╚Ťin de reprezentarea ╚Ť─ârii ├«n rela╚Ťiile interna╚Ťionale. Alegerile din Republica Moldova, de la sf├ór╚Öit de noiembrie-├«nceput de decembrie, vor consemna, sper eu, accesul la putere al actualei Opozi╚Ťii care deja nu mai e din strad─â – ├«n sensul lipsei reprezent─ârii relevante ├«n Parlament – ci de la Prim─âria Capitalei. ├Äntr-o formul─â de alian╚Ť─â sau coali╚Ťie pro-european─â, pro-rom├óneasc─â ╚Öi unionist─â ar putea s─â accead─â la Guvernare, ba chiar ca partidul cel mai important, deci capabil s─â dea premierul ╚Öi s─â-╚Öi asume responsabilit─â╚Ťi na╚Ťionale.

„…u╚Öor cu pianul pe sc─âri! Responsabilitatea guvern─ârii ╚Öi a rela╚Ťiilor externe vine ╚Öi cu cunoa╚Öterea ╚Öi respectul pentru parteneri, cunoa╚Öterea activit─â╚Ťii ╚Öi respectul pentru personalit─â╚Ťile care au servit un stat, al t─âu sau cel partener, ╚Öi cu bunul sim╚Ť caracteristic ├«ncep─âtorului, aflat la primii pa╚Öi, fa╚Ť─â de cei care au parcurs de c├óteva ori maratonul. ╚śi la nivelul celor din jur, schimb─ârile sunt necesare, pentru a putea aspira la trecerea prin maturizare la urm─âtorul nivel. Cu actualul anturaj plin de yesmani, f─âr─â critici ╚Öi f─âr─â cunosc─âtori din interior ai activit─â╚Ťii politice la nivelul la care aspiri, drumul spre un infantilism limitat de genunchiul broa╚Ötei e garantat!…”

Moldpres.md : La Chișinău va fi deschis un muzeu de istorie a evreilor din Republica Moldova

Chi┼čin─âu, 8 iun. /MOLDPRES/. Un muzeu de istorie a evreilor din Republica Moldova va fi deschis ├«n capital─â. Acesta urmeaz─â a fi ├«nfiin╚Ťat ├«n actualul sediu al Bibliotecii evreie╚Öti ÔÇ×I╚Ťic MangerÔÇŁ, informeaz─â MOLDPRES.

O declara╚Ťie ├«n acest sens a f─âcut ast─âzi ministrul Educa╚Ťiei, Culturii ╚Öi Cercet─ârii, Monica Babuc, ├«n cadrul unui briefing de pres─â┬áreferitor la progresul implement─ârii planului de ac╚Ťiuni al Republicii Moldova ├«n domeniul educa╚Ťiei ╚Öi comemor─ârii Holocaustului, sus╚Ťinut ├«mpreun─â cu rabinul Andrew Baker, reprezentantul personal al pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al Organiza╚Ťiei pentru Securitate ╚Öi Cooperare ├«n Europa (OSCE) privind combaterea antisemitismului.

Potrivit oficialului moldovean, obiectivul cre─ârii acestei institu╚Ťii muzeale este de a eviden╚Ťia aportul comunit─â╚Ťii evreie╚Öti la dezvoltarea societ─â╚Ťii noastre la diferite etape istorice, de a cunoa╚Öte ╚Öi de a promova personalit─â╚Ťile de etnie evreiasc─â, precum ╚Öi de a p─âstra memoria Holocaustului, prin intermediul expozi╚Ťiilor tematice ale muzeului.

Ministrul Monica Babuc a trecut ├«n revist─â cele mai relevante activit─â╚Ťi pe care ministerul le organizeaz─â ├«n parteneriat cu comunitatea evreiasc─â din Republica Moldova ╚Öi anume: comemorarea ├«n fiecare an,┬á pe data de 27 ianuarie, a victimelor Holocaustului, invitarea arti╚Ötilor evrei la evenimentele organizate de c─âtre minister, desf─â╚Öurarea expozi╚Ťiei-concurs de arte vizuale ÔÇŁCulorile unui genocidÔÇŁ ├«n incinta Colegiului de Arte Plastice ÔÇŁAlexandru Pl─âm─âdeal─âÔÇŁ ╚Ö.a.

Totodat─â, au fost abordate ╚Öi alte subiecte privind conservarea ╚Öi protejarea monumentelor dedicate victimelor Holocaustului, ├«ntre╚Ťinerea cimitirelor evreie╚Öti, revizuirea documentelor cucrriculare ├«n vederea dezvolt─ârii politicilor educa╚Ťionale privind studierea Holocaustului etc. ├Än context, ministrul Monica Babuc a men╚Ťionat c─â ├«n ╚Öcoli va fi introdus un curs de studiere a Holocaustului, fapt pentru care a fost organizat un seminar, ├«n cadrul c─âruia au fost instrui╚Ťi 200 de profesori de istorie.

La r├óndul s─âu, rabinul Andrew Baker, reprezentantul personal al pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al OSCE ╚Öi-a exprimat ┬árecuno╚Ötin╚Ťa ╚Öi satisfac╚Ťia privind implementarea planului de ac╚Ťiuni organizat de minister, ╚Öi, ├«n mod special, de inten╚Ťia de deschide la Chi╚Öin─âu un muzeu de istorie a evreilor din Moldova.

Solicitat de MOLDPRES, rabinul Andrew Baker, a afirmat c─â asemenea institu╚Ťii muzeale exist─â la Bucure╚Öti, Moscova, Budapesta, Paris, Londra, Vilnius, Riga ╚Öi ├«n alte capitale din lume.

Reprezentantul Personal al Pre╚Öedintelui ├«n exerci╚Ťiu al OSCE pentru combaterea antisemitismului, rabinul Andrew Baker, viziteaz─â R. Moldova ├«n perioada 7-9 iunie.

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcaz─â)